TIMP ȘI IDEOLOGIE, REFLECTATE ÎN MICROTOPONIMIA URBANĂ

Abstract

Orice localitate urbană poartă numeroase amprente individuale, reflectate în arhitectura edificiilor şi a spațiilor publice, în denumirile de străzi, instituții, localuri, ce formează un cod semiotic specific, pe care citadi- nii îl descifrează şi îl folosesc pentru a se orienta în acest labirint şi „a citi” informația urbană ca pe o carte. Micro- toponimia urbană, urbanonimele reprezintă cheile cu ajutorul cărora informația poate fi decodifică şi recuperată. Se remarcă două funcții de bază ale urbanonimelor: funcția primară, de orientare, şi funcția secundară, sim- bolică, cea care reflectă perioada temporală, ideologia, codul cultural-politic al timpului respectiv. Cu referire la Republica Moldova, în perioada sovietică se impun viziunile politice ale partidului în privința toponimiei. Se ştie că în Rusia, după revoluția bolşevică, cuceririle mişcării revoluționare s-au materializat în de- numiri de străzi, parcuri, piețe, instituții, care evocau ideologia comunistă/socialistă. În toate oraşele fostei URSS şi în fostele republici unionale, inclusiv în RSSM, are loc un amplu proces de politizare a toponimiei, impunân- du-se peste tot aceleaşi denumiri-tip. Situația ia o altă turnură după 1989, când se renunță la urbanonimele rusificate/sovietizate şi se realizează un nou nomenclator al denumirilor urbane, ce reflectă istoria şi specificul etnic local.

Every urban locality is marked by numerous individual imprints, reflected in the architecture of buildings and public spaces, in the names of streets, institutions, places, which form a specific semiotic code that city residents decipher and use to find their way through this labyrinth and “read” urban information as if it were a book. Urban microtoponyms, urbanonyms are the keys with which information can be decoded and retrieved. There are two basic functions of the urbanonyms: the primary, orientation function, and the secondary, symbolic function, which reflects the period, ideology, cultural-political code of the time. With reference to the Republic of Moldova, during the Soviet period, the party’s political visions on toponymy are imposed. It is well known that in Russia, after the Bolshevik revolution, the conquests of the revolutionary mo- vement materialized in the names of streets, parks, squares and institutions that evoked the communist/socialist ideology. In all the cities of the former USSR and in the former unionist republics, including the MSSR, there has been a widespread politicization of place names, with the same standard names being imposed everywhere. The situation takes a different turn after 1989, when the Russified/Sovietized urban names are dropped and a new nomenclature of urban names is created, reflecting the local history and ethnic specificity.