Cooperarea dintre Uniunea Europeană și țările vecine din Caucazul de Sud: cazul Georgiei [Articol]

Abstract

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Georgia reprezintă unul dintre cele mai relevante cazuri ale politicii europene de vecinătate și ale Parteneriatului Estic în regiunea Caucazului de Sud. După destrămarea Uniunii Sovietice, Georgia și-a construit treptat identitatea externă prin orientarea spre spațiul euroatlantic, apropierea de instituțiile europene și distanțarea de influența geopolitică a Federației Ruse. Articolul analizează evoluția relațiilor UE–Georgia, de la Acordul de Parteneriat și Cooperare la Parteneriatul Estic, Acordul de Asociere, Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, liberalizarea regimului de vize și obținerea statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. O atenție specială este acordată conflictului ruso-georgian din 2008, regiunilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud, Misiunii de Monitorizare a Uniunii Europene în Georgia, precum și impactului războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra parcursului european al Georgiei. Cercetarea evidențiază că relația UE–Georgia are o semnificație dublă: pe de o parte, reprezintă un instrument de modernizare politică, economică și juridică a Georgiei; pe de altă parte, constituie un element al strategiei UE de stabilizare a vecinătății estice. Totuși, evoluțiile politice recente, regresul democratic, polarizarea internă și suspendarea de facto a procesului de aderare afectează credibilitatea parcursului european al Georgiei. Se concluzionează că viitorul cooperării UE–Georgia depinde de relansarea reformelor democratice, consolidarea statului de drept, reducerea influențelor oligarhice, protejarea societății civile și revenirea la angajamentele europene asumate.

Cooperation between the European Union and Georgia represents one of the most relevant cases of the European Neighbourhood Policy and the Eastern Partnership in the South Caucasus region. After the dissolution of the Soviet Union, Georgia gradually built its external identity through its orientation towards the Euro-Atlantic space, rapprochement with European institutions and distancing from the geopolitical influence of the Russian Federation. The article analyses the evolution of EU–Georgia relations, from the Partnership and Cooperation Agreement to the Eastern Partnership, the Association Agreement, the Deep and Comprehensive Free Trade Area, visa liberalisation and the granting of EU candidate status. Particular attention is paid to the 2008 Russian-Georgian war, the separatist regions of Abkhazia and South Ossetia, the European Union Monitoring Mission in Georgia, as well as the impact of Russia’s war against Ukraine on Georgia’s European path. The research highlights that the EU–Georgia relationship has a dual significance: on the one hand, it is an instrument for Georgia’s political, economic and legal modernisation; on the other hand, it is an element of the EU’s strategy for stabilising its eastern neighbourhood. However, recent political developments, democratic backsliding, internal polarisation and the de facto suspension of the accession process affect the credibility of Georgia’s European path. It concludes that the future of EU–Georgia cooperation depends on relaunching democratic reforms, strengthening the rule of law, reducing oligarchic influence, protecting civil society and returning to the European commitments undertaken.