Motivația asimilării limbajului literar de către elevii claselor primare [Articol]

Abstract

In the primary education process, student language development occupies a central place, constituting the basis for the formation of communication skills, critical thinking and aesthetic sensitivity. Literary language, through its expressive, symbolic and creative value, contributes significantly to the modeling of the child's personality and its openness to the universe of culture. However, the assimilation of the literary language implies a motivating pedagogical approach, adapted to the age peculiarities and the specific interests of pupils from primary classes. We aim to discuss teaching methods that influence the motivation of students to learn literary language, to highlight the role of the teacher and the chosen texts, as well as to propose effective strategies to stimulate receptivity to the artistic message. Literary language occupies an essential place in the training of primary school students, contributing to the development of artistic sensitivity, critical thinking and capacity for expression. The child at the beginning of his educational path is a curious, creative and receptive being, and contact with literature can positively shape his personality. However, the assimilation of literary language does not occur automatically, but is conditioned by a set of psycho-pedagogical factors, among which motivation occupies a central role. In this article we want to analyze the importance of motivation in the process of receiving and learning literary language in primary classes, to highlight the methods by which the teacher can stimulate this interest and to propose practical directions for an effective approach to the literary text. The article explores the motivational dimension of the process of assimilating literary language among primary school students. The main strategies of motivation that determine the interest of children in the literary text are identified. It examines the role of the teacher in creating a stimulating educational climate, as well as the impact of text selection and interactive methods on student engagement. In conclusion, the article emphasizes the need for student-centered pedagogical practices that transform literary reading into a personal and formative experience.

În procesul educațional din învățământul primar, dezvoltarea limbajului elevilor ocupă un loc central, constituind baza formării competențelor de comunicare, gândire critică și sensibilitate estetică. Limbajul literar, prin valoarea sa expresivă, simbolică și creativă, contribuie semnificativ la modelarea personalității copilului și la deschiderea acestuia către universul culturii. Cu toate acestea, asimilarea limbajului literar presupune o abordare pedagogică motivantă, adaptată particularităților de vârstă și intereselor specifice elevilor din clasele primare. Ne propunem să discutăm despre metodele didactice care influențează motivația elevilor pentru învățarea limbajului literar, să evidențieze rolul cadrului didactic și al textelor alese, precum și să propună strategii eficiente de stimulare a receptivității față de mesajul artistic. Limbajul literar ocupă un loc esențial în formarea elevilor din ciclul primar, contribuind la dezvoltarea sensibilității artistice, a gândirii critice și a capacității de exprimare. Copilul aflat la începutul traseului său educațional este o ființă curioasă, creativă și receptivă, iar contactul cu literatura poate modela pozitiv personalitatea sa. Cu toate acestea, asimilarea limbajului literar nu se produce automat, ci este condiționată de un ansamblu de factori psihopedagogici, dintre care motivația ocupă un rol central. În acest acrticol ne dorim să analizăm importanța motivației în procesul de receptare și învățare a limbajului literar la clasele primare, de a evidenția metodele prin care cadrul didactic poate stimula acest interes și de a propune direcții practice pentru o abordare eficientă a textului literar. Articolul explorează dimensiunea motivațională a procesului de asimilare a limbajului literar în rândul elevilor din ciclul primar. Sunt identificate principalele strategii ale motivației care determină interesul copiilor pentru textul literar. Se analizează rolul învățătorului în crearea unui climat educațional stimulativ, precum și impactul selecției textelor și al metodelor interactive asupra implicării elevilor. În concluzie, articolul subliniază necesitatea unor practici pedagogice centrate pe elev, care să transforme lectura literară într-o experiență personală și formativă.