Protecția drepturilor deținuților în spațiul european: standarde juridice, mecanisme instituționale și reformă penitenciară [Articol]

Abstract

Protecția drepturilor deținuților constituie un indicator fundamental al funcționării statului de drept și al respectării demnității umane în societățile democratice. Persoanele private de libertate nu își pierd calitatea de titulari ai drepturilor fundamentale, iar detenția legală nu poate justifica tratamente inumane, degradante sau disproporționate. Articolul analizează rolul Uniunii Europene și al Consiliului Europei în consolidarea standardelor privind tratamentul persoanelor aflate în detenție, cu accent pe Convenția europeană a drepturilor omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Convenția europeană pentru prevenirea torturii, activitatea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și Regulile penitenciare europene. De asemenea, sunt examinate contribuțiile Uniunii Europene prin Carta drepturilor fundamentale, cooperarea judiciară în materie penală, transferul persoanelor condamnate și promovarea reintegrării sociale. Studiul evidențiază faptul că standardele europene actuale plasează detenția într-o paradigmă corectivă și reintegrativă, nu exclusiv punitivă. Totodată, cercetarea subliniază persistența unor probleme structurale, precum supraaglomerarea penitenciarelor, accesul insuficient la asistență medicală, vulnerabilitatea persoanelor cu tulburări psihice, violența instituțională și aplicarea neuniformă a garanțiilor procesuale.

The protection of prisoners’ rights is a fundamental indicator of the rule of law and respect for human dignity in democratic societies. Persons deprived of liberty do not lose their status as holders of fundamental rights, and lawful detention cannot justify inhuman, degrading or disproportionate treatment. This article analyses the role of the European Union and the Council of Europe in strengthening standards concerning the treatment of persons in detention, with a focus on the European Convention on Human Rights, the case law of the European Court of Human Rights, the European Convention for the Prevention of Torture, the work of the European Committee for the Prevention of Torture and the European Prison Rules. The study also examines the contribution of the European Union through the Charter of Fundamental Rights, judicial cooperation in criminal matters, the transfer of sentenced persons and the promotion of social reintegration. The article highlights that current European standards place detention within a corrective and reintegrative paradigm, rather than an exclusively punitive one. At the same time, it underlines persistent structural problems, such as prison overcrowding, insufficient access to healthcare, the vulnerability of persons with mental health disorders, institutional violence and the uneven application of procedural guarantees.