Paratextul în decriptarea romanelor lui Aureliu Busuioc [Articol]

Abstract

Funcțional, însemnele paratextuale reprezită un sistem de sugestii pentru descifrarea textului literar. Miza demersului nostru constă în analiza unor titluri și dedicații, utilizate de romancierul Aureliu Busuioc, urmărind forța de expresie a acestora în relație cu textul. Totodată, în prezentul studiu, vom prezenta câteva dintre observațiile cercetătorilor interesați de problema paratextului, pornind de la Gérard Genette, până la Philippe Lane și Anca Davidoiu-Roman. Vom urmări funcția paratextului ca un element anticipativ, dar și o cheie la care interpretul trebuie să revină după lectură, pentru a surprinde jocul ironic al prozatorului Aureliu Busuioc. Atât titlurile tematice, cât și cele rematice, sunt exemple de comunicare vie, dinamică în contextul unei încercări de a stimula gândirea critică a lectorului. În plus, prezentăm latura profund afectivă a scriitorului Aureliu Busuioc, care alege să dedice romanele sale membrilor familiei, sentimentalismul său fiind unul coerent cu stilistica ironiei.

Paratext has an aesthetic role, offering clues that help readers understand a literary text. This study focuses on analyzing some titles and dedications used by the novelist Aureliu Busuioc, looking at their expressive power in relation to the main text. It also presents ideas from researchers interested in paratext, starting with Gérard Genette and continuing with Philippe Lane and Anca Davidoiu-Roman. The research examines how paratext works both as an introduction and as a key the reader can return to after reading, to better understand the ironic style of Busuioc’s writing. Both thematic and rhematic titles are examples of lively communication meant to encourage the reader’s critical thinking. Additionally, this study highlights the emotional side of Busuioc’s work, shown by his habit of dedicating his novels to family members, a form of feeling that fits well with his ironic style.