Deixisul în textul turistic [Articol]

Abstract

Articolul investighează rolul marcatorilor deictici în textul turistic, având ca punct de plecare analiza pragmatică a limbajului. Deixisul este privit ca unul dintre cele mai clare indicii ale dependenței limbajului de context, iar utilizarea sa în discursul turistic relevă atât funcții descriptive, cât și persuasive. Marcatorii deictici – personali, spațiali, temporali, discursivi și sociali – nu doar clarifică referințele, ci și construiesc o relație de proximitate între emițător și receptor. Astfel, pronumele și formele verbale stabilesc legături interpersonale, adverbele de timp și loc fixează experiența în prezent și conferă impresia de autenticitate, iar imperativele sporesc caracterul conativ al mesajului. Studiul subliniază dimensiunea interculturală a fenomenului, având în vedere diferențele de manifestare a deixisului în limba română și limba engleză, fapt ce confirmă observațiile privind adaptarea sensului la contextul lingvistic și cultural. Rezultatele confirmă că deixisul nu reprezintă doar o categorie gramaticală, ci un mecanism fundamental prin care textele turistice creează implicare, participare și persuasiune, transformând mesajul într-o experiență atractivă și convingătoare pentru cititor.

The article investigates the role of deictic markers in tourist texts, drawing on a pragmatic approach to language. Deixis is considered one of the clearest indicators of the dependence of language on context, and its use in tourist discourse highlights both descriptive and persuasive functions. Deictic markers – personal, spatial, temporal, discourse-related, and social – not only clarify references but also construct a sense of proximity between sender and receiver. Pronouns and verb forms establish interpersonal connections, adverbs of time and place situate the experience in the present and create a sense of authenticity, while imperatives enhance the conative dimension of the message. The analysis also emphasizes the intercultural dimension of deixis, as differences between Romanian and English confirm that meaning is adapted to the linguistic and cultural context. The findings demonstrate that deixis is not merely a grammatical category but a fundamental mechanism through which tourist texts create involvement, participation, and persuasion, transforming the message into an attractive and convincing experience for the reader.