Strategii de abordare traductologică a textelor din domeniul culinar în lucrările lui Jamie Oliver [Articol]

Abstract

The article explores strategies for translating culinary texts from English into Romanian, using the works of the famous chef Jamie Oliver as a case study. He combines specific gastronomic terminology with cultural elements that reflect his distinctive style and British values. The research analyses the linguistic and cultural challenges encountered in the process of translating recipes and narrative texts from his books, emphasizing the adaptation of the message in order to take into account the specificity of the target audience. The article proposes strategies such as dynamic equivalence, explaining specific terms, adapting the units of measurement and ingredients, as well as transposing culinary idioms. The study highlights the importance of maintaining a balance between fidelity to the source text and the needs of the target culture recipient, showing how translation can contribute to promoting global gastronomic diversity. The conclusions emphasize the relevance of an adaptive translational approach, which ensures the accessibility and attractiveness of culinary texts for a diverse international audience.

Articolul explorează strategiile de traducere din limba engleză în limba română a textelor culinare, având ca studiu de caz lucrările celebrului bucătar Jamie Oliver. Acesta îmbină terminologia gastronomică specifică cu elemente culturale care reflectă stilul său distinctiv și valorile britanice. Cercetarea analizează provocările lingvistice și culturale întâlnite în procesul de transpunere a rețetelor și a textelor narative din cărțile sale, punând accent pe adaptarea mesajului pentru a respecta specificul publicului-țintă. Articolul propune strategii precum echivalența, explicarea termenilor specializați, adaptarea unităților de măsură și a ingredientelor, dar și transpunerea expresiilor idiomatice din domeniul culinar. Studiul evidențiază importanța menținerii unui echilibru între fidelitatea față de textul-sursă și nevoile receptorului din cultura-țintă, demonstrând cum traducerea poate contribui la promovarea diversității gastronomice globale. Concluziile evidențiază importanța utilizării unei metode de traducere adaptabile, capabile să țină cont de contextul cultural și de specificul receptorului-țintă, pentru a garanta accesibilitatea și atractivitatea textelor culinare destinate unui public internațional variat.