COORDONATE VECHI ȘI NOI ÎN ABORDAREA MITULUI MEDEEI

Abstract

Mitul Medeei este unul dintre cele mai valorificate mituri antice, bucurându-se de popularitate până în prezent. Aria receptării acestui mit s-a extins și a crescut, fără să înceteze a suscita interes și în zilele noastre. În teza de doctor „Modele de receptare a mitului Medeei în literatura germană contemporană” (2007) am urmărit valorificarea acestui mit antic la sfârșitul secolului al XX-lea. Totuși, observăm că și în secolul al XXI-lea Medeea continuă să fie populară. Or, în continuare apar noi opere, inclusiv texte literare, și, respectiv, noi cercetări dedicate Medeei. De-a lungul secolelor, Medeea a apărut în mai multe ipostaze, fiind adaptată necesităților diferitelor epoci. Ca simbol al femeii pruncucigașe, ca vrăjitoare, ca barbară (străină), ca simbol al migrantului, ca simbol al femeii iraționale, al femeii puternice, în ipostaza de „țap ispășitor” etc. Fiind percepută adeseori drept simbol al „celuilalt”, Medeea se pliază ușor pe necesitățile diferitor perioade. Studiul constituie o incursiune în coordonatele vechi și noi ale abordării mitului Medeei.

The myth of Medea is one of the most valued ancient myths, enjoying popularity to this day. The scope of this myth has expanded and grown, never ceasing to interest people even today. In the doctoral thesis „Patterns of the Reception of the Medea Myth in Contemporary German Literature” (2007), we looked at the exploitation of this ancient myth at the end of the 20th century. However, we note that even in the 21st century Medea continues to interest people of art. New works, including literary texts, and new research on Medea continue to appear. Over the centuries, Medea has appeared in many guises, adapted to the needs of different eras. As a symbol of the other, as a symbol of the strong woman, as a symbol of the scapegoat? As a symbol of the infanticide, as a witch, as a foreign/ barbarian, as a symbol of the migrant, as a symbol of the irrational woman, as a symbol of the powerful woman, as a „scapegoat” etc. Often perceived as a symbol of the „other”, Medea easily adapts to the needs of different periods. The study is an incursion into the old and new coordinates of the approach to the Medea myth.