Modă și identitate în zona fortificaţiilor din a doua epocă a fierului în bazinul Nistrului de Mijloc [Articol]

Abstract

Mobilitatea ideilor și a indivizilor a prilejuit vehicularea în spaţiul est-carpatic a produselor provenite din regiuni diferite. Nistrul a reprezentat, în acest sens, o arteră importantă de pătrundere și răspândire a bunurilor străine, fapt datorat elitelor adăpostite în centrele rezidenţiale și cetăţile bine întărite din regiune. Articolul nostru tratează retrospectiv istoria celor trei tezaure, cunoscute în arealul fortificaţiilor getice de pe malul Nistrului (Mateuţi, Saharna Mare și Stroiești), relevând mai multe aspecte importante, precum structura ansamblurilor, raportată la registrul analogiilor și asocierilor; relaţia dintre cetăţi și tezaure; consideraţii privind statutul social al posesorilor; semnificaţia și momentul depunerii și altele. Cât privește momentul îngropării pieselor, secvenţele cronologice ale tezaurizării sunt aproape sincrone, gravitând către a doua jumătate a sec. III a. Chr., cu extensii clare chiar către ultimul sfert al acestui veac. Acest interval de timp este garantat de relevanţa cronologică, furnizată de brăţările spiralice cu decor ofidian geometric și perechea de fibule de schemă La Tène timpuriu, legate cu lanţ, datate în fazele LT B2-C1. The mobility of ideas and individuals facilitated the circulation of products from different regions throughout the EastCarpathian area. The Dniester River served as a major route for the emergence and distribution of foreign goods, a phenomenon driven by the rise of elites sheltered within the residential centers and well-fortified hillforts of the region. Our article provides a retrospective overview of the history of the three hoards discovered in the area of the Getic fortifications along the Dniester River (Mateuţi, Saharna Mare, and Stroiești), highlighting several important aspects, such as the structure of the hoards in relation to analogies and associations; the relationship between the fortifications and the hoards; considerations regarding the social status of the owners; the significance and timing of the deposition; and others. Concerning the depositional timeframe, the chronological horizons of these hoards appear nearly synchronous, gravitating toward the second half of the 3rd century BC, with clear extensions even into the final quarter of that century. This chronological horizon is confirmed by chronological relevance of the spiral bracelets with geometric ophidian motifs and the pair Early La Tène brooches, linked by a chain, both dated to the LT B2-C1 phases.