Le sous-titrage et la problématique de la réception au cinéma [Articol]

Abstract

Subtitrarea este rezultatul unei inovații cinematografice, apărute odată cu introducerea sunetului în film. Ea constă în afișarea unei traduceri sincronizate cu dialogul, de regulă în partea inferioară a ecranului, deși uneori poate apărea și lateral. Prin această practică, opera cinematografică devine mai accesibilă publicului, iar subtitrarea funcționează ca un mediator între film și spectator. În consecință, ea favorizează co-crearea sensului operei cinematografice, punând totodată sub semnul întrebării pretinsa universalitate a imaginii și evidențiind dimensiunea culturală a barierei lingvistice. Studiul de față își propune să analizeze implicațiile apariției filmului sonor prin examinarea practicii subtitrării în contextul cinematografiei africane. Pentru aceasta sunt utilizate concepte precum traducerea, retorica imaginii și teoria receptării, în vederea evidențierii rolului subtitrării ca mediator cultural, prin analiza subtitrărilor din filmul Keita! L’héritage du griot (1995), regizat de Dani Kouyaté [1]. Subtitling is a result of cinematic innovation; it emerged following the advent of sound in film. It involves displaying a translation synchronized with the dialogue usually at the bottom of the screen, though sometimes along the side. This practice thereby makes the cinematic work more accessible and acts as a mediator between the film and the viewer. Consequently, it fosters the co-creation of the filmic work while simultaneously challenging the universality of the image and highlighting the cultural issue of the language barrier. This study aims to understand the implications of the advent of sound in cinema by examining the practice of subtitling within the context of African cinema. Key concepts translation, the rhetoric of the image, and reception theory will be used to elucidate the role of subtitling as a cultural mediator, specifically through an analysis of the subtitles in Dani Kouyaté’s film Keita! L’héritage du griot (1995) [1].