Reconfiguring the translator’s competences in the age of artificial intelligence: between complementarity and substitution [Articol]
| dc.contributor.author | Braescu, Andrei | ro |
| dc.date.accessioned | 2026-04-30T08:49:13Z | |
| dc.date.issued | 2026 | |
| dc.description.abstract | The rapid advancement of artificial intelligence (AI) has fundamentally altered the landscape of professional translation. This article examines how translator competences are being redefined in an era where AI-powered tools are both collaborators and competitors. Focusing on both technical and literary translation, we integrate recent research to analyze the complementarity versus substitution dilemma. AI translation platforms such as DeepL, Google Translate, and large language models, such as ChatGPT, offer unprecedented speed and terminological accuracy, prompting a shift in translator workflows toward machine translation post-editing and technology integration. However, these same technologies raise questions about the future role of human translators, especially in tasks requiring creativity, cultural nuance, and ethical judgment. The article discusses practical implications for translator training, including updated competence frameworks emphasizing AI literacy and post-editing skills, ethical considerations, i.e., data privacy, authorship, and quality assurance, workflow transformations, and employment prospects. It is argueable that a hybrid model is emerging in which AI handles routine, repetitive tasks while human translators focus on interpretive, creative, and quality-critical aspects. Rather than a simple replacement of humans by machines, the translator’s role is being reconfigured –requiring a balance between leveraging AI’s strengths and preserving the uniquely human dimensions of translation. | en |
| dc.description.abstract | Progresul rapid al inteligenței artificiale (IA) a modificat fundamental peisajul traducerii profesionale. Acest articol examinează modul în care competențele traducătorilor sunt redefinite într-o eră în care instrumentele bazate pe IA sunt atât colaboratori, cât și concurenți. Concentrându-ne atât pe traducerea tehnică, cât și pe cea literară, integrăm cercetări recente pentru a analiza dilema complementarității versus substituirii. Platformele de traducere bazate pe IA, precum DeepL, Google Translate și modelele lingvistice de mari dimensiuni, precum ChatGPT, oferă o viteză și o acuratețe terminologică fără precedent, determinând o schimbare în fluxurile de lucru ale traducătorilor către post-editarea traducerilor automate și integrarea tehnologiei. Cu toate acestea, aceste tehnologii ridică întrebări cu privire la rolul viitor al traducătorilor umani, în special în sarcinile care necesită creativitate, nuanțe culturale și judecată etică. Articolul discută implicațiile practice pentru formarea traducătorilor, inclusiv cadrele de competență actualizate care pun accentul pe cunoștințele de AI și abilitățile de post-editare, considerente etice, adică confidențialitatea datelor, drepturile de autor și asigurarea calității, transformările fluxului de lucru și perspectivele de angajare. Se poate argumenta că apare un model hibrid în care AI se ocupă de sarcinile de rutină, repetitive, în timp ce traducătorii umani se concentrează pe aspectele interpretative, creative și critice pentru calitate. Rezultatul nu este o simplă înlocuire a oamenilor cu mașini, ci o reconfigurare a rolului traducătorului, care necesită un echilibru între valorificarea punctelor forte ale IA și păstrarea dimensiunilor unice ale traducerii umane. | ro |
| dc.identifier.citation | BRAESCU, Andrei. Reconfiguring the translator’s competences in the age of artificial intelligence: between complementarity and substitution. In: Traducerea în era inteligenţei artificiale: provocări şi oportunităţi: conferinţa ştiinţifică cu participare internaţională, Chişinău, 5 decembrie 2025: culegere de articole ştiinţifice. Chișinău: Editutra USM, 2026, pp. 71-79. ISBN 978-9975-77-498-7. Disponibil: https://doi.org/10.59295/teia2025.07 | en |
| dc.identifier.isbn | 978-9975-77-498-7 | |
| dc.identifier.uri | https://doi.org/10.59295/teia2025.07 | |
| dc.identifier.uri | https://msuir.usm.md/handle/123456789/20521 | |
| dc.language.iso | en | |
| dc.publisher | Universitatea de Stat din Moldova | ro |
| dc.subject | translation competence | en |
| dc.subject | Artificial Intelligence | en |
| dc.subject | machine translation | en |
| dc.subject | literary translation | en |
| dc.subject | ethics | en |
| dc.subject | integrity | en |
| dc.subject | confidentiality | en |
| dc.subject | professional practice | en |
| dc.subject | Inteligență Artificială | ro |
| dc.subject | traducere literară | ro |
| dc.subject | etică | ro |
| dc.subject | integritate | ro |
| dc.subject | confidențialitate | ro |
| dc.subject | practică profesională | ro |
| dc.title | Reconfiguring the translator’s competences in the age of artificial intelligence: between complementarity and substitution [Articol] | en |
| dc.title.alternative | Reconfigurarea competențelor traducătorului în era inteligenței artificiale : între complementaritate și înlocuire | ro |
| dc.type | Article |