Unele aspecte ale interpretării normelor la motivarea hotărârilor în materie penală

Abstract

Scopul acestei cercetări este acela de a ști dacă poate fi identificată o metodă eficientă de raționament, care ar asigura identificarea legii penale aplicabile, atunci cînd revirimentele legislative operate după comiterea faptei, vizează definiția faptei infracționale. Această sarcină am realizat-o prin scoaterea în evidență a carențelor prezentate de metoda comparării in abstracto a normelor de incriminare și prin punerea în evidență a atuurilor prezentate de metoda raportării faptelor la ambele norme incidente cazului (metoda comparării în concret). La realizarea scopului propus ne-am folosit de jurisprudența CtEDO în materia art. 7, dar și de raționamentele expuse în Avizul consultativ emis de Marea Cameră a CtEDO la 29 mai 2020 la cererea nr. P16-2019-001, referitor la criteriile aplicabile pentru compararea legii penale în vigoare la momentul comiterii infracțiunii și a legii penale care o modifică. Le but de la presente recherche est de savoir si on peut envisager une méthode de raisonnement efficace, qui assurerait l'identification de la norme de droit pénal applicable, lorsque les révisions législatives opérées après la commission de l'acte, visent meme la définition de l'acte criminel. Pour y parvenir, nous avons souligné, d’une part, les lacunes présentées par la méthode de comparaison abstraite des normes de criminalization, ainsi que les avantages présentés par la méthode de concretization (la determination in concreto de la loi qui est plus favorable à l’accusé), d’autre part. En ce sens, nous avons utilisé la jurisprudence de la CEDH en matière d’art. 7, mais également les raisonnements exposées dans l'Avis consultatif rendu par la Grande Chambre de la CEDH le 29 mai 2020 sur la requête n° 7. P16- 2019-001, concernant les critères à appliquer pour comparer la loi pénale telle qu’elle était en vigueur au moment de la commission de l’infraction et la loi pénale telle que modifiée.