Europenizarea în contextul marilor crize globale: un concept depășit sau reinventat? [Articol]

Abstract

Studiul analizează actualitatea conceptului de europenizareîn contextul marilor crize globale, cu accent pe efectele războiului din Ucraina asupra integrării europene și asupra raportului dintre UE și statele membre. Pornind de la definițiile clasice ale europenizării ca process de adaptare instituțională și normativă, studiul arată că acest cadru explicative nu mai poate fi utilizat într-o logică liniară, orientată exclusiv spre convergență. Criza pandemică este abordată ca n moment de tranziție, iar războiul de la frontierele UE este interpretat ca factor care a reconfigurat prioritățile europene. Securitatea, sancțiunile, autonomia strategic deschisă, statul de drept și integritatea informațională devin domenii prin care europenizarea se manifestă într-o formă mai politizată. Concluzia studiului este că europenizarea nu dispare, ci își schimbă mecanismele, devenind un proces tot mai dependent de contextul geopolitic.

This study examines the contemporary relevance of the concept of Europeanization in the context of major global crises, with particular attention to the impact of Russia’s war against Ukraine on European integration and on the relationship between the EU and its member states.Building on classical definitions of Europeanization as a process of institutional and normative adaptation, the study argues that this framework can no longer be applied through a linear, convergence-oriented lens. The COVID-19 pandemic is treated as a transitional moment, while the war at the EU’s borders is interpreted as a factor that reshaped European priorities. Security, sanctions, open strategic autonomy, the rule of law and information integrity have become areas in which Europeanization takes a more politicized and differentiated form. The article concludes that Europeanization has not become obsolete, but has changed its mechanisms and is increasingly shaped by the geopolitical context.