Profesorul Sergiu Pavlicencu și reperele educației literare postmoderniste [Articol]

Abstract

Prezentul discurs este un elogiu adus profesorului Sergiu Pavlicencu, și a fost prezentat în cadrul Conferinței științifice naționale „50 de ani la USM: Sergiu Pavlicenco” (7.04.23). Sunt evidențiate câteva repere ale educației postmoderne care evidențiază un potențial conflict între generații, mai exact între profesorul universitar ca entitate modernă și studentul ca entitate postmodernă, manifestări culturale pe care prof. S. Pavlicencu le-a administrat cu măiestrie didactică și profunzime culturală prin referința la marile opere literare ale lumii. Or, cunoașterea istoriei literaturii universale este un indiciu și o oportunitate de a rămâne actual în orice dinamică culturală contemporană.

Professor Sergiu Pavlicencu is modern and postmodern, recuperative and progressive, with an academic and sometimes funny discourse that continuously maintains the attention and curiosity of the university public. His public image is associated with the image of fictive character Don Quixote (that created by Cervantes or by Borges) – a knight whose ideals originate in the books he has read and who is on his way to the great battles for the noble values of the contemporary world, even if along the road there are more and more windmills.