Dialogul formă – sens în traducerea literară (reflecții pe marginea traducerii romanelor Soumission și Anéantir ale lui Michel Houellebecq) [Articol]

Abstract

Traducerea se află într-o relație constantă de dialog cu originalul, ceea ce o face un obiect de studiu complex și dinamic. Din cele mai vechi timpuri, actul traducerii a fost însoțit de o constantă comparație între textul sursă și textul țintă, traducerea fiind percepută adesea ca o activitate riscantă, întrucât orice diferență poate fi interpretată ca o trădare a originalului, dat fiind că limba reflectă și o viziune asupra lumii, o cultură/unele culturi. Dacă tratăm traducerea ca pe un transfer sau o trecere de la o cultură la alta, cultura ar putea deveni o frontieră în sensul material și metaforic al noțiunii, altfel spus un gen de obstacol care ar aduce atingere fluidității textului. În prezentul studiu, venim cu niște reflecții privind complexitatea și provocările cu care se confruntă un traducător literar.

The act of translation involves a continuous back-and-forth between the translated text and the original. Translation is often seen as risky, since any alteration, however slight, can be interpreted as a betrayal of the original’s meaning or intent, given that language also reflects a world view, a culture/s. If we understand translation as a journey across cultures, then culture itself becomes a border – both figuratively and sometimes literally – that can hinder the seamless transmission of the text. This paper intends to provide some insights into the complexities and challenges inherent in literary translation.