Perspectiva juridică și politică a unității naționale: norme constituționale și provocări actuale [Articol]

Abstract

Lucrarea analizează fundamentele constituționale care susțin unitatea națională și investighează provocările contemporane ce pot influența coeziunea statală, subliniind importanța crescândă a acestora în menținerea integrității teritoriale și a stabilității sociale. Sunt evidențiate prevederile constituționale din România care consacră principiul unității naționale, fiind realizată și o analiză comparativă cu alte constituții europene pentru identificarea convergențelor și diferențelor de abordare. Pe lângă perspectivele juridice și instituționale, lucrarea include o reflecție critică asupra dimensiunii politice și simbolice a unității naționale, în contextul discursului populist contemporan și al ascensiunii actorilor politici extremiști. Subcapitolul dedicat analizei campaniei prezidențiale din România (2024–2025) relevă modul în care retorica naționalistă și strategiile de mobilizare digitală pot vulnerabiliza coeziunea societală și pot pune în dificultate valorile constituționale ale pluralismului, egalității și democrației. Sunt tratate teme precum regionalismul, autonomia locală, diversitatea etnică și culturală, globalizarea și influențele externe, toate fiind corelate cu instrumentele juridice și politice de protejare a unității naționale. Analiza include, de asemenea, rolul Curții Constituționale, legislația privind securitatea națională și angajamentele internaționale asumate de România. This paper analyzes the constitutional foundations that underpin national unity and explores the contemporary challenges that may affect state cohesion, emphasizing their increasing relevance for maintaining territorial integrity and social stability. It highlights the constitutional provisions in Romania that enshrine the principle of national unity and provides a comparative analysis with other European constitutions to identify similarities and differences in approach. Beyond legal and institutional perspectives, the study includes a critical reflection on the political and symbolic dimensions of national unity, in the context of contemporary populist discourse and the rise of extremist political actors. The subchapter dedicated to the Romanian presidential campaign (2024–2025) reveals how nationalist rhetoric and digital mobilization strategies can undermine social cohesion and challenge constitutional values such as pluralism, equality, and democracy. The paper addresses themes such as regionalism, local autonomy, ethnic and cultural diversity, globalization, and foreign influences, all examined in relation to the legal and political instruments designed to safeguard national unity. The analysis also considers the role of the Constitutional Court, national security legislation, and Romania’s international commitments.