Normă și limbă literară – interferență și variație [Articol]

Abstract

Noțiunile normă și limbă literară au generat permanent dezbateri, fiind indisolubile una de alta și calificate deseori cu trăsături similare de către lingviști consacrați preocupați de subiectul în discuție. Norma este mereu determinată de variabilitatea naturală, evoluând și prezentând fluctuații racordate la dezvoltarea și evoluția firească a comunității vorbi- toare, este un set de reguli fixate în gramaticile normative, în dicționare, în îndreptare ortografice sau lucrări de cultivare a limbii. Prin urmare, revenirea periodică asupra acestor noțiuni este firească; or, norma are un caracter stabil pe plan sincronic, într-un anumit moment, și dinamic pe plan diacronic, cunoscând un proces continuu de evoluție și perfecționare, aflat sub imperiul autorității uzului la intersecția funcționării instrumentului cu cerințele realității sociale.

The notions norm and literary language have constantly generated debates, being inseparable from each other and often qualified with similar features by the linguists. The norm is always determined by the natural variability, evolving and presenting fluctuations related to the development and natural evolution of the speaking community, it is a set of rules included in normative grammars, dictionaries and other similar works. Therefore, the periodic return to these notions is natural, or, the norm has a stable character in synchrony, at a certain moment, and dynamic on a diachronic level, being characterized by a continuous process of evolution and improvement, under the use’s authority, functioning in accordance with the requirements of the social reality.