ASPECTE DIN ISTORIA CIRCULAŢIEI MONETARE ÎN GALAŢI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA. MATERIALE DIN ARHIVELE MINISTERULUI DE EXTERNE AL FRANŢEI

Abstract

Amplasarea geografică a Galaţiului a jucat un rol foarte important în realizarea şi dezvoltarea legăturilor economice nu doar la nivel naţional, ci şi internaţional. Din acest considerent, încă din secolul al XVIII-lea prin Galaţi avea să se realizeze o mare parte din comerţul de la Dunărea de Jos. După semnarea tratatului de la Adrianopol comerţul cunoaşte o mai mare dezvoltare, mai evidentă din 1837, când Galaţiul este declarat port liber. Respectiv, analizând cum se desfă- şura comerţul în acest oraş, în care se aduceau mărfuri din multe părţi ale lumii, se poate observa foarte clar şi tipurile de monede care erau utilizate în comerţ, luând în considerare instabilitatea monetară care se menţinea în secolul al XIX-lea până în 1867, când are loc reforma monetară şi leul devine monedă naţională. Prin Galaţi operaţiile comerciale se efectuau foarte intens în secolul al XVIII-lea. Călătorii străini (Anthoine Antoine-Ignace de Saint-Joseph, W.Chzanovski etc.) oferă o seamă de informaţii importante în acest sens. Piastrul şi paraua serveau ca monede de calcul. În arhiva diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe din Paris se păstrează fonduri ce conţin corespondenţa comercială cu oraşul Galaţi, din care putem desprinde ce tipuri de monede erau utilizate în exprimarea valorii mărfurilor, fiindcă preţul era exprimat atât în unităţi franceze, cât şi străine. Astfel, când se reglementau preţurile, acestea erau exprimate în piaştri, florini, franci, livre etc. Ceea ce denotă, pe de o parte, complexitatea şi caracterul constant al legăturilor comerciale, iar, pe de altă parte, greutăţile întâmpinate de locuitori la procurarea mărfurilor în urma tuturor schimbărilor din circulaţia monetară, căci în aşa circumstanţe speculaţiile erau uşor de realizat. Deci, analizând circulaţia monetară din Galaţi, se poate de înţeles care era situaţia generală a circulaţiei monetare în ambele principate române.La situation géographique du Galaţi a joué un rôle très important pour établir et développer des liens, non seulement au niveau national, mais aussi au niveau international. Particulièrement compte tenu de son importance économique pendant le XVIIIe siècle, par Galaţi s'effectuait une grande partie du commerce dans le bas-Danube. Avec la signature du traité d'Andrinople se produit un développement du commerce et une prospérité plus évidente en 1837 quand Galaţi est déclaré un port franc. En examinant comment se passait le commerce dans cette ville, on peut remarquer les types de pièces de monnaie qui ont été utilisés dans le commerce, compte tenu de l'instabilité monétaire qui est maintenue au XIXe siècle, jusqu’en 1867, quand la monnaie nationale devient le „leur”. Des opérations commerciales sont effectuées très intensément au XVIIIe siècle. Les voyageurs trangères. nous offrent une information particulièrement importante concernant ces opérations (Ant hoine Antoine-Ignace de Saint-Joseph, W. Chzanovski, etc.). La monnaie turque, la piastre et le para ont servi comme monnaie de calcul. Les Archives diplomatiques du ministère d'Affaires étrangères à Paris contiennent des fonds avec la correspondance commerciale du Gala ţ i, d'où nous pouvons tirer quel genre de pièces de monnaie ont été utilisés dans l'expression de la valeur de s marchandises, parce que les pr ix étaient exprime en unités françaises et étrangères. On est évident que quand se réglemen taient les prix, ils étaient exprimés en piastres, florins, francs, livres, etc. Ce qui d'un point de vue révèle la complexité des liens commerciaux et d'un autre point, la spéculation a été facile a cause de tous les changements dans la circulation monétaire. En conclusion on peut dire qu'en analysant le commerce de Gala ţ i, on peut entendre la situation générale de la circulation monétaire des principautés roumaines.