Utilizarea indicelui de vulnerabilitate climatică pentru sectorul agricol din Republica Moldova [Articol]

Abstract

The article analyses the vulnerability of the agricultural sector in the Republic of Moldova to climate change by constructing and applying a composite Climate Vulnerability Index (CVI), based on a triadic assessment: exposure, sensitivity, and adaptive capacity. Covering the period 2012–2021, the study employs 64 indicators distributed across thematic and spatial subcomponents, analysing disparities among the three agroecological zones (North, Center, and South). The results reveal increased vulnerability in the AEZ South, driven by frequent climatic variability and extreme events, while AEZ Center exhibits heightened agricultural sensitivity in crop production. Adaptive capacity has improved in the AEZ Center due to agro-technological development and crop diversification, and in the AEZ North mainly due to subsidies and insurance policies. The decreasing values of the index over the analyzed period reflect a strengthening of agricultural system’s resilience and position the CVI as a strategic tool for guiding adaptation policies, prioritizing investments, and monitoring progress in reducing climate risks and vulnerabilities. Articolul analizează vulnerabilitatea sectorului agricol din Republica Moldova la schimbările climatice prin construirea și aplicarea Indicelui compozit de Vulnerabilitate Climatică (IVC), bazat pe o evaluarea triadică: expunere, sensibilitate și capacitate de adaptare. Studiul, realizat pentru perioada 2012–2021, utilizează 64 de indicatori distribuiți pe subcomponente tematice și spațiale, analizând diferențele între cele trei zone agroecologice (ZAE): Nord, Centru și Sud. Rezultatele indică o vulnerabilitate accentuată în ZAE Sud, cauzată de frecvența crescută a variabilității climatice și a evenimentelor extreme. ZAE Centru manifestă o sensibilitate agricolă sporită în producția vegetală. Capacitatea de adaptare a cunoscut îmbunătățiri notabile în ZAE Centru, datorită dezvoltării agrotehnologice și diversificării culturilor, iar în ZAE Nord, ca efect al politicilor de sprijin și asigurare agricolă. Valorile descrescătoare ale IVC în perioada analizată reflectă consolidarea rezilienței sistemului agricol și confirmă utilitatea IVC ca instrument pentru orientarea strategică a politicilor de adaptare, prioritizarea investițiilor și monitorizarea progresului în reducerea riscurilor climatice.