Fundamente metodologice ale diplomației economice a Republicii Moldova în contextul integrării europene [Articol]

Abstract

În condițiile actuale ale economiei globale, de competiție economică acerbă la nivel internațional, diplomația economică se afirmă ca un mecanism esențial pentru susținerea și dezvoltarea economiilor naționale. În cazul Republicii Moldova, diplomația economică capătă o importanță deosebită, devenind un instrument indispensabil pentru promovarea și protejarea intereselor de ordin economic ale țării. Din perspectivă metodologică, cercetarea diplomației economice presupune o abordare interdisciplinară, care îmbină metode specifice relațiilor internaționale, economiei și științelor politice. Prezentul articol își propune să analizeze aspectele metodologice ale cercetării diplomației economice a Republicii Moldova, prin cartografierea principalelor metode calitative și cantitative. În articol sunt subliniate avantajele și dezavantajele metodelor calitative și cantitative, totodată fiind evidențiate preferințele autorului pentru un anumit sistem metodologic și argumentarea utilității acestuia pentru soluționarea problemei științifice. Totodată, sunt analizate avantajele și limitele diferitelor metode și sunt identificate riscurile potențiale ale cercetării. Studiul contribuie la consolidarea cadrului metodologic necesar analizelor aprofundate în domeniul diplomației economice. In the current context of the global economy, characterized by intense international competition, economic diplomacy represents a vital mechanism for national economic development. For the Republic of Moldova, economic diplomacy has become an indispensable instrument for promoting and safeguarding national economic interests. Like other economic fields, it relies on both general and specific methodological approaches. This article examines the methodological aspects involved in researching the economic diplomacy of the Republic of Moldova by mapping the main qualitative and quantitative methods used in economic sciences overall and in this field. It outlines the advantages and disadvantages of these methods and argues for a coherent methodological framework suited to the research problem. The study also assesses limitations and potential risks associated with different research techniques. Ultimately, it contributes to strengthening the methodological foundation necessary for comprehensive and in-depth analyses in economic diplomacy. It offers guidance for future academic investigations and policy development.