„InterConf” ca exemplu de conferință prădătoare: analiza publicării autorilor din Republica Moldova [Articol]

Abstract

This article examines the prevalence and impact of the participation of researchers from the Republic of Moldova in conferences organised under the aegis of InterConf, a purported scientific publishing centre. A comparative analysis of data from 2021 and 2023 reveals a decline in the number of Moldovan authors publishing in these proceedings, alongside a shift in their profile, marked by an increased proportion of authors without scientific titles, particularly students. The study confirms the typical features of predatory conferences, including the absence of peer review, unjustified publication fees, and the non-organisation of conferences in the cities stated. The thematic distribution of articles shows a marked predominance of those in the field of medicine. While awareness-raising measures have had a positive impact, the persistence of the phenomenon highlights gaps in scientific literacy and institutional prevention mechanisms. The findings support the need for more complex, systematic actions aimed at fostering academic discernment, in order to reduce the scientific community’s vulnerability to fraudulent editorial practices. În articol se analizează prevalența și impactul participării cercetătorilor din Republica Moldova la conferințele organizate sub egida „InterConf”, un pretins centru de publicare științifică. Prin compararea datelor din 2021 și 2023, se constată o scădere a numărului de autori din Republica Moldova care publică în aceste culegeri, dar și o evoluție a profilului acestora, cu o creștere a ponderii autorilor fără titluri științifice, în special a studenților. Studiul confirmă caracteristicile tipice ale conferințelor de tip prădător, incluzând lipsa unei recenzări, taxele nejustificate de publicare și lipsa organizării conferințelor în orașele indicate. Distribuirea tematică a articolelor indică dominarea celor din domeniul medicinii. Deși măsurile de conștientizare au avut un impact pozitiv, persistența fenomenului relevă lacune în educația științifică și în mecanismele instituționale de prevenire. Rezultatele susțin necesitatea unor acțiuni mai complexe, sistematice și orientate spre dezvoltarea discernământului academic, pentru a reduce vulnerabilitatea comunității științifice la practici editoriale frauduloase.