Трансграничная гармонизация: плюсы и минусы “зеркального” отображения в рамках ОБСЕ [Articol]

Abstract

Majoritatea statelor și organizațiilor se află într-o perioadă de turbulență. Acum este un moment ideal pentru a reconstrui, reînnoi și revigora. Această reînnoită viziune nu doar că va avansa obiectivele noastre viitoare, ci va reafirma și angajamentul nostrum de a avea un impact pozitiv și durabil în anii ce vor urma. Aceste dinamici fac din Moldova un laborator fascinant pentru a analiza complexitățile proceselor post-comuniste și aspirația către democrație. Unul dintre obiectivele declarate ale Strategiei Globale a UE este ca Uniunea Europeană (UE) să colaboreze cu parteneri precum OSCE în gestionarea crizelor din întreaga lume. Uniunea Europeană nu poate „găti cina și spăla vasele” (cf. Kagan, 2003). Uniunea Europeană are nevoie de parteneri de încredere pentru prevenirea conflictelor și gestionarea civilă a crizelor. În acest articol oferim dovezi empirice din cercetările din Moldova și încercăm să analizăm practicile UE și OSCE în abordarea entităților separatiste din spațiul post-sovietic. Studiul se concentrează în special pe implicarea celor două organizații în Republica Moldova și în teritoriul disputat Transnistria, care dorește secesiunea de ‘parent state’. Bazându-ne pe documentele organizațiilor și pe o serie de interviuri cu experți și reprezentanți ai acestora, analiza scoate la iveală implicările reale ale UE și OSCE și oferă explicații. Most states and organizations are in turbulence. Now it’s an ideal time to reshape, refresh and renew. This renewed vision will not only elevate our future goals, it will also reaffirm our commitment to making a positive, lasting impact for years to come. These dynamics make Moldova a fascinating laboratory to unfold complexities of post-communist processes to democracy developments. A stated aim in the EU Global Strategy is for the European Union (EU) to work with partner interaction the OSCE in addressing crises across the world. The EU cannot make dinner and do the dishes (cf. Kagan, 2003). It needs to work with reliable partners in conflict prevention and civilian crisis management. In this article we provide empirical evidence from fieldwork in Moldova as well as try to examine practices of the EU and OSCE in dealing with secessionist entity in post-Soviet space. The study specifically looks at the engagement of the two organizations with Moldova and contested territory that seeks secession from ‘parent state’ Transdniestria. Drawing on the organizations’ documents and a series of expert interviews with their representatives, the analysis uncovers the actual engagements of the EU and OSCE area and provides possible explanations.