Integrarea metodologiei de analiză juridică în procesul de motivare a hotărârilor judecătorești [Articol]

Abstract

Hotărârea integrală este compusă din patru părți: partea introductivă, partea descriptivă, motivarea și partea dispozitivă. În motivare, instanța trebuie să indice circumstanțele cauzei astfel cum au fost stabilite de ea, probele pe care se bazează concluziile sale cu privire la aceste circumstanțe, argumentele prezentate de instanță pentru respingerea anumitor probe și legile de care s-a călăuzit judecătorul. Cu toate acestea avem o „cultură” consacrată a motivării limitate a hotărârilor, ceea ce explică de ce judecătorii evită să evidențieze argumentele prezentate la adoptarea hotărârii judecătorești. Prin urmare, vom prezenta modul în care diferite modalități de structurare a gândirii cu privire la problemele juridice, modul în care metodele de scriere și analiză juridică pot fi integrate în procesul de motivare a hotărârilor judecătorești pentru a îmbunătăți calitatea acestora. The full judgment consists of four parts: the introductory part, the descriptive part, the reasoning and the resolution part. In its reasoning, the court must indicate the circumstances of the case as established by the court, the evidence on which its conclusions regarding those circumstances are based, the arguments put forward by the court in rejecting certain evidence, and the laws which guided the court. However, unfortunately, we have an established „culture” of limited reasoning of judgments, which explains why judges avoid highlighting the arguments put forward when adopting the order. Therefore, we will present how different ways of structuring thinking about legal issues, how methods of legal writing and analysis can be integrated into the process of reasoning of court decisions in order to improve the quality of court decisions.