Reclama de șoc – o nouă provocare în contexte național și intrenațional

Abstract

Înarmați cu credința că misiunea profesorilor, pe lângă reflectarea la cursuri a conținutului literarurii de specialitate, este amplificarea la studenți a abilităților de analiză critică concomitent cu lansarea pledoariilor în favoarea dimensiunilor etice și morale ale marketingului, ne-am propus să supunem discuției unele exigențe științifice pretinse creatorilor de reclamă, regăsite în avalanșa informațională existentă, trecute prin sita celor trei piloni ale inteligenței de marketing – psihologia, sociologia și antropologia. Avem în vedere argumentarea felului în care creatorii de reclamă adoptă marea provocare pentru care reclama de șoc se poate solda cu succes sau cu eșec, ambii raliind în jurul reacțiilor receptorilor de mesaje controversate, care urmează a fi cercetate în funcție de: cultura și diversitatea umană, procesele mentale și comportamentul indivizilor în context social. Studiile noastre anterioare au reliefat consecințele care derivă din ignoranța determinată de nepotrivirile dintre percepția unui marketer despre propria prestație și realitatea clientului; în studiul de față – dezbatem posibile nepotriviri între percepția clientului și realitatea creatorilor de reclamă de șoc. Armed with the belief that the mission of teachers, besides reflecting on the content of specialized literature in their courses, is to enhance students’ critical analysis skills while advocating for the ethical and moral dimensions of marketing, we set out to discuss certain scientific requirements expected from advertising creators, found within the overwhelming amount of information available, filtered through the three pillars of marketing intelligence – psychology, sociology, and anthropology. We aim to argue how advertising creators tackle the significant challenge whereby shock advertising can result in either success or failure, both hinging on the reactions of recipients to controversial messages, which will be examined based on: culture and human diversity, mental processes, and individual behavior in social context. Our previous studies highlighted the consequences arising from the ignorance stemming from mismatches between a marketer’s perception of their own performance and the client’s reality; in this study, we discuss possible mismatches between the client’s perception and the reality of shock advertising creators.