ABORDĂRI METODOLOGICE ÎN STUDIUL STRESULUI HIDRIC LA PLANTE

Abstract

Seceta afectează semnificativ creșterea și dezvoltarea plantelor, având un impact negativ asupra productivității culturilor și, respectiv, asupra securității alimentare la nivel mondial. Pentru a prezice răspunsul culturilor agricole la încălzirea globală ulterioară și deficitul de apă și a elabora strategii eficiente de gestionare a riscurilor este nevoie să se înțeleagă, la diverse nivele de organizare, procesele care determină toleranța la mediile nefavorabile. În acest context este important de a folosi modele adecvate de inducere a stresului hidric și de evaluare a reacției de răspuns. Lucrarea prezintă o descriere succintă a abordărilor metodologice utilizate în studiile stresului hidric la plante (experiențe de câmp, sere, laborator; modele experimentale cu utilizarea diferitor tipuri de substraturi; metode distincte de inducere a deficitului de apă), reflectă particularitățile, avantajele și limitările acestora și pune în evidență importanța combinării și adaptării metodelor de analiză în funcție de specia studiată, de mediu și de obiectivele cercetării.Drought significantly affects plant growth and development, having a negative impact on the productivity of crops and, respectively, on food security worldwide. To predict the response of agricultural crops to future global warming and water deficit and to develop effective risk management strategies, there is a need to understand, at various levels of organization, the processes that determine tolerance to adverse environments. In this context it is important to use appropriate models of hydric stress induction and response assessment. The paper presents a brief description of the methodological approaches used in plant drought stress studies (field, greenhouse, laboratory experiments; experimental models using different types of substrates; distinct methods to induce water deficit), reflects their particularities, advantages and limitations and highlights the importance of combining and adapting methods of analysis according to the studied species, the environment and the research objectives.