INSPECTORATUL DE STAT AL MUNCII – AUTORITATEA DE SPECIALITATE CU ATRIBUŢII DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII MUNCII

Abstract

In present, State Labour Inspectorate is the main supervisory body in health and safety at the work, and has all the rights to exercise an efficient control in order to target the compliance of employers of legal regulations which aim mentioned sphere. Therefore, the mechanism which involves changes in work culture, the most important from of them which refers to security and healthy of work place, take place in our society for harmonization and labor market adjustment. It is obviously that more units start to realize that human resources are most important capital of an organization and is the decisive factor in the production process. That’s why employers should be conscious about the fact that security of an employee it’s not an expanse, but a necessary investment to avoid some costs, direct or indirect caused by work stoppages in the case of a serious and imminent danger or in cases the most unfortunate, the consequences of accidents at work and occupational diseases.În prezent, Inspectoratul de Stat este organul principal de supraveghere în domeniul sănătăţii şi securităţii la locul de muncă şi are toate competenţele şi drepturile necesare pentru a exercita un control eficient şi pentru a viza respectarea de către angajatori a reglementărilor legale care urmăresc domeniul menţionat. Prin urmare, mecanismul care implică schimbări în cultura muncii, cea mai importantă dintre ele se referă la securitatea şi sănătatea la locul de muncă, are loc în societatea noastră pentru armonizarea şi adaptarea pieţei forţei de muncă. Este tot mai evident că multe unităţi încep să realizeze că omul este cel mai important capital al unei organizaţii şi factorul decisiv în procesul de producţie. Acesta este motivul pentru care angajatorii trebuie să fie conştienţi de faptul că securitatea angajatului nu este o expansiune, ci o investiţie necesară pentru evitarea unor costuri, directe sau indirecte, cauzate de întreruperea lucrului, în cazul unui pericol grav şi iminent sau în cazurile cele mai nefericite , consecinţele accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale.