Institutul de Filologie Română "Bogdan Petriceicu-Hasdeu"

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13405

Browse

Has files: YesSubject: search.filters.subject.limba română

Search Results

Now showing 1 - 3 of 3
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
    LIMBILE MODERNE: SURSE DE NEOLOGIZARE A LIMBII ROMÂNE
    (Print-Caro, 2023-03-15) Mincu, Eugenia; Macovei, Dorina
    Modern languages have always been important sources of neologization of the Romanian language (especially French and English). We refer, particularly, to terms formed from a single root or by the juxtaposition of Greek-Latin roots. They have a translinguistic status and are of international use. Despite the fact that the Romanian language dictionaries attest to numerous English words and terms, the borrowing language of the words formed with Latin elements is French. Thus, we are witnessing an overwhelming avalanche of neological terms and borrowings from French, in all fields of activity. This article focuses on the aspects of neologization of the vocabulary of the current Romanian language and the process of metaphorization that is ubiquitous in the denomination of specialized "things" and is a component of the process of neologization of the Romanian language.
  • Thumbnail Image
    Item
    ALEXANDRU CIORĂNESCU ‒ CONTRIBUȚII LA ETIMOLOGIA LIMBII ROMÂNE
    (Editura USM, 2023) Motoranu, Emilia Andreea
    Limba română a străbătut nenumărate încercări și vicisitudini, de la cele dintâi vocabule latine care au venit să se ciocnească cu graiul băștinașilor din Dacia, până în epoca modernă. După ce, în primele veacuri de după Hristos, ea a izbutit să se închege pe o arie ce se întindea de la Marea Neagră până în Marea Adriatică și din Balcani până în Carpații Păduroși, devenind o adevărată „lingua franca” a locuitorilor din Europa de Est, ea a trebuit să cedeze în fața noilor veniți, restrângându-se pe vetrele unde o vorbesc astăzi aproximativ optsprezece milioane de „dacoromânii”, câteva sute de mii de aromâni, câteva mii de meglenoromâni și abia câteva sute de istroromâni. Interesul limbii române pe planul studiului general al limbilor europene s-a impus devreme și este în continuă creștere. În acest sens, articolul de față își propune să prezinte demersul lui Alexandru Ciorănescu, de a elabora și finaliza un dicționar etimologic la peste cinci mii de kilometri depărtare de țară, ce trebuie considerat un efort imens. Dicționarul Etimologic al Limbii Române constituie un instrument de lucru și de informare pus la dispoziția celor interesați nu numai în limba română, ci și de alte limbi (romanice, slave etc.) cu care aceasta a avut legături, în cursul istoriei sale. Ediția în limba română se dorește a fi un modest omagiu adus savantului Alexandru Ciorănescu, personalitate marcantă a filologiei și culturii românești.