Institutul de Filologie Română "Bogdan Petriceicu-Hasdeu"

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13405

Browse

Filter results by typing the first few letters
Now showing 1 - 2 of 2
  • Thumbnail Image
    Item
    DERIVAREA SUFIXALĂ ÎN MANUSCRISUL ROMANULUI POPULAR SANDIPA
    (ProLibra, 2022) Verebceanu, Galaction
    Among the three means of forming words known to the modern/ Contemporary literary language (derivation, composition and conversion, however differentiated by the degree of productivity), the first method, and namely the suffixal derivation, has the highest yield in the text of the folk novel Sandipa (Romanian manuscript 824, copied in 1798 in the North of historical Moldova and kept nowadays at the State Library of the Russian Federation). Therefore, the derivative suffixes are analyzed, rendered, as a rule, in the form recorded in the manuscript, with selective references ordered as follows: first, the formations characterized by a wide spread in the era of copying the manuscript, having meanings known (only) in the old language are given, followed, as appropriate, by the words used in the contemporary language
  • Thumbnail Image
    Item
    O perspectivă funcţional-semantică asupra părţilor de vorbire [Articol]
    (CEP USM, 2025-05-22) Bărbuţă, Ion
    Articolul examinează clasificarea tradițională a cuvintelor în părți de vorbire, evidențiind limitele abordărilor exclusiv morfosintactice. În acest context, se argumentează necesitatea unei perspective funcțional-semantice, întemeiate pe principiile gramaticii funcționale, în care sensul și funcția devin criterii esențiale pentru încadrarea lexico-gramaticală a cuvintelor. Cele patru părți de vorbire noționale – substantivul, verbul, adjectivul și adverbul – sunt analizate ca domenii structurate în baza dihotomiei centru – periferie: nucleul (centrul) reunește subclase de cuvinte cu funcții gramaticale stabile și roluri sintactice motivate semantic, în timp ce periferia include unități cu statut ambiguu sau funcții multiple, subliniind astfel fluiditatea categoriilor. Această abordare pune în lumină caracterul dinamic și contextual al părților de vorbire, a căror clasificare poate varia în funcție de condițiile concrete ale comunicării.