Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8

Browse

Filters

2011 - 20123

Settings

Has files: YesSubject: search.filters.subject.hagiografie

Search Results

Now showing 1 - 3 of 3
  • Thumbnail Image
    Item
    PREZICEREA DECESULUI ÎN HAGIOGRAFIA BIZANTINĂ
    (CEP USM, 2011) Prohin, Andrei
    The Byzantines believed that the righteous Christians, at the end of life, could predict the day of their own departure or other person’s death. The hagiographical sources stressed that such foreknowledge was due to divine revelations sent to the saints, acknowledging thus their high moral virtues.The ancient authors and several Byzantine writers considered that, while entering the eternity, souls could see things that were hidden from the rest of the mortals. Learning about the moment of their death, saints keenly prepared themselves to pass to another world, the gift of prophecy being a token of the divine care, a spiritual guide for the living ones and an insight into the mysteries of Providence.
  • Thumbnail Image
    Item
    IPOSTAZELE NARAŢIUNII ISTORICE ÎN LITERATURA SLAVO-ROMÂNĂ (SEC. XV-XVI)
    (CEP USM, 2012) Prohin, Andrei
    Cronicile medievale reprezentau un gen literar specific, adaptat înregistrării sistematice a evenimentelor. În manuscrisele slavo-române din sec. XV-XVI, cronicile purtau diverse titluri, inclusiv denumiri specifice pentru scrierile religioase. Naraţiunile istorice erau copiate alături de predici, vieţi ale sfinţilor, povestiri despre minuni şi apocrife. Trecutul uman putea fi evocat şi ca povestire, pildă sau legendă. Titlurile cronicilor, cuvintele-cheie cu care le denumeau autorii indicau statutul literaral operelor istorice şi locul lor între preocupările publicului medieval.
  • Thumbnail Image
    Item
    VARIETĂŢILE LITERATURII ISTORICE ÎN ŢĂRILE ROMÂNE (SEC. XV-XVI)
    (CEP USM, 2012) Prohin, Andrei
    Pe parcursul sec. XV-XVI, în spaţiul românesc au fost cunoscute variate scrieri istorice: cronici slavone, traduceri din istoriografia bizantină, opere scrise în greacă, latină, în limbile germană şi maghiară. Ansamblul acestor lucrări formează cultura istorică a societăţii acelei epoci, sursă importantă pentru studiul gândirii şi al imaginarului medieval. Cercetătorii de astăzi utilizează diverşi termeni pentru a denumi aceste lucrări, probând astfel caracterul eterogen al acestor scrieri, legătura lor cu alte specii literare. În afară de cronici, genul operelor istorice mai includea inscripţii murale, scrisori oficiale, texte hagiografice şi însemnări marginale.