Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8

Browse

Start date: 2025Subject: search.filters.subject.Basarabia

Search Results

Now showing 1 - 4 of 4
  • Thumbnail Image
    Item
    News about Bessarabia in the romanian press of Arad in 1918 [Articol]
    (CEP USM, 2025) Bunghez, Sebastian-Dragoș; Pantea, Maria Alexandra
    The year 1918 brought radical changes to the map of Europe. It is the year when old empires disappeared, giving way to national states. In this context, the Union of Bessarabia with Romania took place on March 27/April 9, 1918, a significant event for Romanian society. Due to the harsh conditions imposed by the war and the closure or censorship of numerous Romanian publications in Transylvania and Banat, not many news reports about the Union emerged in these regions. However, upon analyzing the press of Arad, we find intriguing information about various events or personalities active in Bessarabia after the Union. The analysis of these articles and the way they were written reveals the realities and the rapid, profound changes Romanian society experienced throughout 1918.
  • Thumbnail Image
    Item
    Inochentismul și impactul său asupra politicii lingvistice a bisericii ortodoxe în Basarabia (1909-1914) [Articol]
    (CEP USM, 2025) Demerji, Sergiu
    Politica de transformare a instituției bisericești din Basarabia într-un instrument menit să susțină imperialismul rusesc în regiune, precum și tendința de rusificare impusă tot mai asiduu acestei instituții au determinat populația autohtonă din spațiul pruto – nistrean, în cele din urmă, să se convertească la alte confesiuni sau să formeze denominări de tot felul. O manifestare care a luat naștere în Basarabia ca răspuns la tendințele de excludere a limbii române din serviciul divin a fost „inochentismul” sau „Mișcarea de la Balta” – mișcare religioasă ce s-a răspândit printre românii din Basarabia. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul mișcării inochentiste asupra politicii lingvistice din cadrul Bisericii Ortodoxe din Basarabia în perioada 1909-1914.
  • Thumbnail Image
    Item
    Cadrul normativ de fondare a instituției miliției în Basarabia, relația cu organele locale, guberniale și centrale în 1917 [Articol]
    (CEP USM, 2025) Criminceanu, Iulian
    Acest articol analizează instituirea miliției în Basarabia în 1917, evidențiind cadrul normativ și relația acestei structuri cu autoritățile de la Petrograd prin intermediul Inspectorului Guvernamental. Reforma miliției a reprezentat o tranziție esențială de la vechea poliție imperială către o structură de ordine publică descentralizată, dar sub supraveghere gubernială și ministerială. Adoptarea Regulamentului Provizoriu cu privire la Miliție a stabilit cadrul juridic al noii instituții, însă implementarea sa a fost marcată de provocări semnificative, precum lipsa de personal calificat, insuficiența fondurilor și a echipamentului, incertitudinile administrative. Inspectorul Guvernamental al Miliției a jucat un rol fundamental în coordonarea și supravegherea acestei structuri, intervenind în alocarea de resurse, stabilirea clară a subordonării și menținerea disciplinei. De-a lungul anului 1917, acesta a fost un element central în gestionarea dificultăților operaționale și în consolidarea miliției ca forță de menținere a ordinii publice.
  • Thumbnail Image
    Item
    Pensionul din Basarabia: Şcoala Eparhială de Fete din Chișinăul interbelic
    (2025) Xenofontov, Ion Valer
    În studiul de față se prezintă activitatea unei instituții de învățământ de elită din Basarabia dintre cele două războaie mondiale. Şcoala Eparhială de Fete din cel de-al doilea oraș al României întregite a combinat armonios activitatea teoretică cu cea practică și religioasă. Prima instituție de învățământ secundar de fete din Basarabia, instituită în perioada imperială, s-a integrat la cerințele statului român. Se promovau valorile naționale, identitatea românească, elevele vizitau provincile istorice, se obțineau cunoștințe profunde în domeniul vizat, se respectau cu pietate valorile creștine. Sursele arhivistice, memorialistice și literatura de specialitate developează noi aspecte în tabloul educațional al Şcolii Eparhiale conduse cu „mână de fier” de Elena Alistar, unica femeie din Sfatul Țării care a votat Unirea Basarabiei cu România. În materialul analizat se abordează infrastructura instituției, personalul didactic, personalitățile, activitatea didactică și extracurriculară.