Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
11 results
Search Results
Item ASPECTE COMPARATIVE ALE EVOLUŢIEI BASARABIEI ŞI NOVOROSIEI. PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA SITUAŢIEI DEMOGRAFICE, SOCIALE ŞI ECONOMICE (ANII ’30-’50 AI SECOLULUI AL XIX-LEA)(2019) Tomuleț, ValentinIn the present study, based on a rich and varied documentary material found from various archive funds from the Russian Federation, Ukraine and the Republic of Moldova, the author takes a general look at the demographic, social and economic situation of Bessarabia compared to the three Gubernyas of Novorossia - Herson, Tau- rida and Ekaterinoslav. The archive data show an obvious trend of population growth in Bessarabia and the three gubernyas of Novorossia, although this trend, for some gubernyas, is not constant. If for the region of Bessarabia and gubernyas of Ekaterinoslav and Taurida, this tendency is positive and evident for the entire period of time, then for the Herson gubernya this trend, for the year 1854, is negative, the diminution being related to the disaster caused to the population by the Crimean war. The increase in the population of the Taurida gu- bernya, directly involved in the Crimean War events, which naturally should had a neg- ative evolution, was due to the immigration from the Russian internal gubernyas of the serf peasants, who hoped to escape from the serfdom by participating in the war. The rhythms of population growth in Bessarabia, the three gubernyas of Novorossia, depended on multiple factors, the natural ones being the colonization with Transdanubian colonists, Germans, etc. and emigrants from Russian internal gubernyas. From a social and economic point of view, both Bessarabia and the gubernyas of Novorossia, where serfdom did not exist or had a weaker influence, where the products from held the character of commodities, as agricultural farms, both of landowners and peasants, involved in the market relations, attesting a the large number of guild merchants, especially of the fi rst two guilds, who maintained close ties with the foreign markets through the ports on the Black Sea coast, the Azov Sea, on the Danube, the place of Bessarabia being quite important, especially in the export of cereals.Item PARTICULARITĂŢI ALE POLITICII IMPERIALE RUSE ÎN BASARABIA ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA (PRIVIRE GENERALĂ)(2019) Tomuleț, ValentinIn this article the author ascertains that Tsarism promoted in Bessarabia a colonial policy of rusification and denationalization by imposing Russian national and spiritual values, foreign to the detriment of the native ones, while the lack of state unity and national independence, political domination and economic exploitation, creating of cosmopolitan social states directly influenced this process.Item EVOLUŢIA INSTITUŢIILOR PUBLICE LOCALE DIN BASARABIA SUB DOMINAŢIE IMPERIALĂ RUSĂ (PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA)(2018) Tomuleț, ValentinAfter the Regulation of February 29, 1828, the limited and provisional autonomy that Bessarabia enjoyed for 10 years was liquidated, and the province was included in the economic and political system of the Russian Empire. Shortly afterwards, on September 26, 1830, the Dniester Customs Cordon was suppressed and transferred to the Prut and Danube, the guild structure was established, the Ismail City Administration was established, and Bessarabia was included in the economic and political system of the Russian Empire. Respectively, these changes necessitated certain changes at the regional, county and local administrative level. If in the central and regional institutions the imperial administration operated more radical changes in local public administration, tsarism was forced, for a certain period of time, to maintain local traditions, actively engaging in its change after the adoption of the Bessarabian Peasants Regulation of January 24, 1834, and liquidating entirely the old system of administration only from January 1, 1861, replacing it with Russian volost’ government.Item LITIGIILE FUNCIARE ÎNTRE MĂNĂSTIRILE ÎNCHINATE DIN MOLDOVA ŞI MOŞIERII DIN BASARABIA ÎN PRIMELE DECENII DUPĂ ANEXARE (Cazul tranzacţiei încheiate de moşierii Leon şi Tomuleţ cu mănăstirea Sf. Ioan Zlatoust din Iaşi)(Biblioteca Științifică Centrală„Andrei Lupan”, 2019) Tomuleț, ValentinIn the present study, on the basis of a rich archive material, the author analyzes the land disputes between Moldavian monasteries and Bessarabian landowners in the first decades after annexation, based on an example of the transaction concluded by the landowners Leon and Tomuleţ with the monastery of St. Ioan Zlatoust from Iasi. The author ascertains that the transaction has in fact led to a long dispute between the parties who have concluded the exchange, which lasted until the end of the 1820s, with adverse effects both for the St. Ioan Zlatoust monastery in Iasi and Tomuleţ and Leon landowners, as well as for the inhabitants of Lăpuşna, especially for those who lived in the hearth of the former fair, which at the beginning of the 19th century fell to a state of a village, as well as for some people who risked, due to the dispute between the two parties, to lease the estate’s income, etc. The changes occurred in regard to the owners of the Lapusna estate practically did not solve the dispute with the inhabitants, but even aggravated it, advancing from disputes in the courts of law, to direct confrontation, which led some scholars to be- lieve that these events preceded with a decade the similar processes that carried out in Moldova in 1831.Item ROMANIA AS REFLECTED IN THE ACTS OF THE MINISTRY OF FOREIGN AFFAIRS OF THE RUSSIAN EMPIRE: FROM THE OUTBREAK OF WORLD WAR I UNTIL THE CONCLUSION OF THE SAZONOV-DIAMANDY AGREEMENT(Academia Română – Centrul de Studii Transilvane, 2017) Gumenâi, IonThe topic proposed for analysis stems from a number of erroneous statements of the Soviet and post-Soviet Russian historiography referring to Romania’s neutrality in the early years of the First World War. Therefore, we have brought to light some information originating from the Ministry of Foreign Affairs of the Russian Empire, in an attempt to identify the true interests and the backstage diplomatic games that took place during this period, as well as the position of various officials, concerning one issue or another, emerging as a result of the position taken by Romania. The data comes from documents of the Ministry of Foreign Affairs, and mainly from the daily journal of this institution.Item STATUTUL POPULAŢIEI GRECEŞTI DIN BASARABIA ÎN PRIMELE DECENII DUPĂ ANEXARE (1812 - 1828)(CEP USM, 2020) Harabara, ValeriuÎn primele decenii după anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, etnicii greci s-au bucurat de un statut privilegiat pe acest teritoriu. Statutul de etnie privilegiată a fost confirmat de , ,Regulamentul privind instituirea administraţiei provizorii a Basarabiei din 1812” şi de ,,Regulamentul organizării administrative a regiunii Basarabia din 29 aprilie 1818” –documente care ofereau Basarabiei o autonomie limitată şi provizorie în cadrul Imperiului şi păstrau privilegiile obţinute de greci în perioada anterioară. Aplicarea Regulamentului cu privire la comerţul cu Basarabia din 17 februarie 1825 şi, începând cu anul 1831, a Regulamentului ghildelor, a stimulat prezenţa elementelor alogene, printre care şi a celor greceşti în viaţa economică a Basarabiei. Statutul privilegiat al grecilor a fost determinat şi de interesele geopolitice ale Imperiului Rus în Sud-Estul Europei, prin folosirea comunităţii greceşti ca un instrument în promovarea politicii sale în Balcani.Item INTERDEPENDENȚE CENTRU-PERIFERIE LA ÎNCEPUTUL STĂPÂNIRII RUSEȘTI ÎN BASARABIA (1812 - 1828)(CEP USM, 2019) Boțolin, SergiuPornind de la ideea că imperiul nu se identifică cu o structură monolit, ci mai curând cu o rețea de raporturi complexe arbitrate de Centru și stimulate de Periferie, care implică elemente asimetrice ale vieții sociale, economice și culturale, se impune ca necesară reconstituirea complexă a interferențelor Centru - Periferie cu privire la istoria Basarabiei în cadrul Imperiului Rus. Integrarea Basarabiei nu a urmat o simplă transpunere de model, ci a avut un caracter individual, caracterizată printr-o alternare și/sau printr-o pliere a mai multor modele politico-administrative. Sistemul administrativ regional suferea mutații urmare a schimbărilor de paradigme la Centru, acestea, la rândul lor, fiind influențate de reacțiile periferice.Item UNELE DATE CU REFERIRE LA BISERICA ARMEANĂ „ ÎNVIEREA DOMNULUI ” DIN CHIŞINĂU(CEP USM, 2017) Gumenâi, IonArticolul de faţă se referă la istoria urbanistică a Chişinăului, iardacă esă fim mai precişi –la construcţia Bisericii armene „Învierea Domnului”ridicateîn cimitirul armenesc din această urbe. O atenţie aparte se acordă unor documente ce au fost colectate la Arhivele Naţionale ale Armeniei.Item "СИЯ ПУСТЫННАЯ СТРАНA CВЯЩЕННА ДЛЯ ДУШИ ПОЭТА ”: IDENTITATEA NAŢIONALĂ RUSĂ OGLINDITĂ ÎN DESCRIERILE CĂLĂTORILOR RUŞI DESPRE BASARABIA LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA(CEP USM, 2017) Corman, GalinaÎn articol sunt analizate descrierile Basarabiei făcute de călătorii ruși la începutul secolului al XIX-lea. În urma aplicării conceptului de tradiţie inventată”se ȋncercă să se dea răspuns la ȋntrebarea, dacă călătorii, reprezentanți ai elitei ruse,prin descrierile lor ale teritoriului proaspăt anexat,în care acesta este numit„pământ sfânt” unde s-a vărsat „ mult sânge rusesc”,ar fi participat la procesul de „producere al spaţiului imperial-naţonal rus”,respectiv de „construcţie” a patrieilor în Basarabia.Item ROMÂNIA ÎN JOCUL DIPLOMATIC AL IMPERIULUI RUS LA ÎNCEPUTUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL(CEP USM, 2016) Gumenâi, IonTema propusăspre dezbatere porneşte de la o serie de declaraţii greşite ale istoriografiei ruse, sovietice şi postsovietice cu referire la neutralitatea României în primii ani ai Primului Război Mondial. Prin urmare, se încearcăa dezvălui informaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Imperiului Rus şi de a stabili adevăratele interese şi jocuri de culise diplomatice care au avut loc în această perioadă şi poziţia mai multor funcţionari, cu privire la o problemă sau alta, rezultate din poziţia pe care a luat-o România. Referinţe ce pot fi culese din documentele emise de către Ministerul de Externe al Imperiului Rus, dar, în principal, din Zilnicul acestei instituţii.