55. Ştiinţe Juridice
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11268
Browse
6 results
Search Results
Item Admisibilitatea probelor în procesul penal: reglementări naționale și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului [Rezumat](2025) Cușnir, Sergiu; Cușnir, Valeriu (conducător științific)Scopul lucrării constă în realizarea unei ample cercetări asupra informaţiilor produs al infracțiunii cu însușiri probatorii şi posibilitatea acestora de a deveni probe, precum şi corelaţia dintre datele obţinute în cadrul procesului penal cu cele obţinute în afara lui şi cu cele care nu pot fi admise ca probe, în corespundere cu cerinţele stipulate de legislaţia naţională şi CoEDO și ajustarea cadrului de reglementare normativă.Problema științifică importantă soluționată vizează elucidarea cadrului normativ național privind admisibilitatea probelor în procesul penal prin prisma exigențelor CoEDO și legislației statelor europene, identificarea incoerențelor și coliziunilor de natură să afecteze postulatele justiției penale și elaborarea unor teze și soluții, inclusiv de lege ferenda, urmărind ca finalitate favorizarea aplicării corecte şi uniforme a normelor privind admisibilitatea probelor și contribuind astfel la asigurarea respectării drepturilor persoanei în procesul penal, dar şi la perfecţionarea reglementărilor în materie.Ipoteza de cercetare. Cercetarea are la bază prezumția potrivit căreia insuficiența tratamentului teoretico-normativ și aplicativ privind condițiile admiterii și excluderii informațiilor probante în/din procesul penal, ca și garanție a respectării drepturilor omului, precum și lipsa de unitate privind viziunile doctrinare și de claritate privind criteriile de admisibilitate/inadmisibilitate stabilite de legislația procesual penală generează carențe și contradicții, îngrădind pe alocuri însăși scopul procesului penal, ca atare, iar lipsa de previzibilitate asupra aplicării condițiilor de admisibilitate/inadmisibilitate a probelor, este de natură să conducă la aplicarea lor neuniformă,subzistând riscul afectării drepturilor omului la general și dreptului la un proces echitabil în special, fapt care, în viziunea noastră, determină și justifică oportunitatea și actualitatea elucidării acestei problematici.Ipoteză formulată este probată prin cercetarea științifică de față și anterioare, regăsindu-se în analiza situației în materia admisibilității probelor, în conceptul și abordarea comparativă a probelor și admisibilității acestora, în tratamentul complex al cadrului normativ-procesual, în exigențele CoEDO privind admisibilitatea probelor în procesul penal, precum și în concluziile generale și recomandările formulate.Item Admisibilitatea probelor în procesul penal: reglementări naționale și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului [Teză](2025) Cușnir, Sergiu; Cușnir, Valeriu (conducător științific)Scopul lucrării constăîn relizarea unei ample cercetări asupra informațiilor produs al infracțiunii cu insișiri probatorii și posibilitatea acestora de a deveni probe, precum și corelația dintre datele obținute în cadrul procesului penal cu cele obținute în afară lui și cu cele care nu pot fi admise ca probe, în corespundere cu cerintele stipulate de legislația națională și CoEDO și ajustarea cadrului de reglementare normativă.Item Prezumția de nevinovăție în legislația procesual penală a Republicii Moldova [Rezumat](2025) Bria, Iulia; Rusu, Vitale (conducător științific)Scopul și obiectivele lucrării. Scopul tezei de doctor îl reprezintă dezvoltarea și consolidarea bazelor teoretice ale principiului prezumției de nevinovăție și ale realizării acestuia în cadrul probatoriului în procesul penal, precum și elaborarea recomandărilor privind perfecționarea legii procesual-penale și a practicii judiciare cu referire la prezumția de nevinovăție. Scopul ales a determinat și realizarea următoarelor obiective ale cercetării: studierea evoluției istorice a noțiunii de prezumție de nevinovăție în procesul penal al Republicii Moldova și al altor state; cercetarea noțiunii și importanței prezumției de nevinovăție în procesul penal; determinarea consecințelor care derivă din prevederile principiului prezumției de nevinovăție; examinarea specificului obligativității probatoriului în cauzele penale prin prisma prevederilor principiului prezumției de nevinovăție; analiza problemei referitoare la interpretarea în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului a dubiilor în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate; cercetarea corelației dintre prezumția de nevinovăție și recunoașterea vinovăției de către bănuit, învinuit, inculpat; formularea de concluzii și recomandări cu referire la perfecționarea activității organelor de urmărire penală în ceea ce privește realizarea probatoriului în cadrul cauzelor penale în strictă conformitate cu prevederile prezumției de nevinovăție. Obiectul cercetării îl constituie relațiile juridice legate de specificul realizării prevederilor prezumției de nevinovăție în cadrul procesului penal.Item Prezumția de nevinovăție în legislația procesual penală a Republicii Moldova [Teză](2025) Bria, Iulia; Rusu, Vitalie (conducător științific)Scopul cercetării îl reprezintă dezvoltarea și consolidarea bazelor teoretice ale principiului prezumției de nevinovăție și ale realizării acestuia în cadrul probatoriului în procesul penal, precum și elaborarea recomandărilor privind perfecționarea legii procesual-penale și a practicii judiciare cu referire la prezumția de nevinovăție. Obiectivele lucrării țin de: studierea evoluției istorice a prezumției de nevinovăție în procesul penal al Republicii Moldova și al altor state; cercetarea noțiunii și importanței prezumției de nevinovăție în procesul penal; determinarea categoriilor și conținutului consecințelor care derivă din prevederile principiului prezumției de nevinovăție; examinarea specificului obligativității probatoriului în cauzele penale prin prisma prevederilor principiului prezumției de nevinovăție; analiza problemei referitoare la interpretarea în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului a dubiilor în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate; cercetarea raportului dintre prezumția de nevinovăție și recunoașterea vinovăției de către bănuit, învinuit, inculpat; formularea de concluzii și recomandări cu referire la perfecționarea activității organelor de urmărire penală în ceea ce privește realizarea probatoriului în cadrul cauzelor penale în strictă conformitate cu prevederile prezumției de nevinovăție.Item ADMISIBILITATEA PROBELOR PREZENTATE DE APĂRĂTOR ÎN PROCESUL PENAL(2023) Ceachir, Anatolie; Vizdoagă, TatianaScopul lucrării constă în realizarea unui studiu complex al activității apărătorului în probatoriul penal și, în legătură cu aceasta, relevarea admisibilității probelor prezentate de apărător prin prisma instituției admisibilității probelor în procesul penal și optimizarea cadrului de reglementare din acest domeniu.Item JUDECATA PE BAZA PROBELOR ADMINISTRATE ÎN FAZA DE URMĂRIRE PENALĂ(2019) Țoncu, Sanda; Vizdoagă, TatianaScopul lucrării: studierea complexă și fundamentarea recomandărilor teoretico-practice în latura revizuirii și perfecționării normelor procesual-penale, care determină conținutul juridic al judecării cauzelor penale pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.