Şcoala Doctorală Ştiinţe ale Naturii

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11281

Browse

Start date: 2025Subject: search.filters.subject.poluanți organici persistenți

Search Results

Now showing 1 - 3 of 3
  • Thumbnail Image
    Item
    Estimarea riscului de poluare chimică cu substanțe organice persistente în districtul hidrografic Dunăre-Prut și Marea Neagră din regiunea de sud a Republicii Moldova și elaborarea recomandărilor de remediere [Rezumat]
    (2025) Nicolau, Elena; Duca, Gheorghe (conducător științific)
    Actualitatea și importanța temei cercetate. Prezența poluanților organici persistenți (POPs) în componentele de mediu reprezintă o problemă stringentă atât la nivel național, cât și internațional. Actualitatea ei este determinată atât de cantitățile de POPs produse și utilizate în diferite domenii, cât și de consecințele devastatoare ale acestora asupra oamenilor și altor organisme. Deși, gestionarea POPs este reglementată prin diferite acte internaționale (Declarația de la Rio de Janeiro, Protocolul de la Aarhus, Convențiile de la Stockholm, Basel, Rotterdam etc.)și naționale (Strategia Națională cu privire la reducerea și eliminarea POPs și Planul Național de implementare a Convenției de la Stockholm, Legea 277/2018, HG 99/2018, HG 1006/2018 etc.),cantitățile importate și stocate pe teritoriul Republicii Moldova (RM), precum și cele aflate în uz, sunt surse iminente de contaminare a solului, aerului atmosferic, apelor potabile și produselor alimentare, afectând grav ecosistemele, sănătatea populației și dezvoltarea durabilă a comunităților[1-3]. Identificarea POPs în diverse componente de mediu prelevate de pe teritoriul RM, inclusiv în unele produse alimentare (preponderent de origine animală), liposolubilitatea, capacitatea de bioacumulare și biomagnificare și proprietățile fiziologice ale lor evidențiază necesitatea monitorizării în timp a acestor xenobiotici, a migrării și transformării lor, precum și a estimării impactului acestora asupra diferitor ecosisteme [4-8]. Alarmantă este și detectarea POPs în mostrele de lapte matern, diverse țesuturi și organe interne. Acest fapt reflectă nu doar pericolul prezenței POPs asupra populației actuale, dar și a generațiilor viitoare, a poverii asupra sistemelor de asigurare medicală și asistență socială.În acest context, pentru diminuarea impactului POPs asupra ecosistemelor, este esențială întreprinderea măsurilor de rigoare pentru identificarea și înlăturarea surselor de poluare, precum și monitorizarea și gestionarea corectă a sectoarelor contaminate. Estimarea riscului de poluare chimică cu POPs, cu ulterioarele implementări a activităților de îmbunătățire contribuie la asigurarea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă a RM, stipulate în documentul de referință „Moldova europeană 2030” [9].Scopul lucrării (obiectivul general): studierea riscului de poluare chimică cu ubstanțeorganice persistente a districtului hidrografic Dunăre-Prut și Marea Neagră (DH DPMN) dinregiunea de sud a RM și elaborarea recomandărilor pentru remedierea teritoriilor contaminate.
  • Thumbnail Image
    Item
    Estimarea riscului de poluare chimică cu substanțe organice persistente în districtul hidrografic Dunăre-Prut și Marea Neagră din regiunea de sud a Republicii Moldova și elaborarea recomandărilor de remediere [Teză]
    (2025) Nicolau, Elena; Duca, Gheorghe (conducător științific)
    Scopul lucrării - studierea riscului de poluare chimică cu substanțe organice persistente a DH DPMN din regiunea de sud a RM și elaborarea recomandărilor pentru remedierea teritoriilor contaminate.Obiectivele cercetării: studiul POPs și analiza cadrului legislativ și normativ în domeniul gestionării acestora; analiza probelor prelevate din DH DPMN din regiunea de sud a RM;elaborarea modelelor conceptuale de estimare a riscului de poluare chimică cu POPs și calcularea indicilor de risc, testarea acțiunii POPs asupra diferitor organisme; elaborarea recomandărilor pentru remedierea siturilor contaminate cu POPs; diseminarea rezultatelor cercetării în rândul comunității academice și publicului larg. Noutatea și originalitatea științifică: constă în dezvoltarea, în premieră, a modelelor conceptuale de estimare a riscului de poluare chimică pentru siturile lacul Beleu, Slobozia Mare și Ceadîr-Lunga și determinarea indicelui de risc total pentru situl Slobozia Mare, utilizând datele toxicologice ale poluanților identificați. Stabilirea evoluției în timp a ΣPOPs în componentele de mediu în condițiile specifice regiunii de sud a RM și elaborarea recomandărilor eficiente de remediere pentru siturile cercetate. Modelarea testelor ecotoxicologice și identificarea comportamentului și toleranței speciilor în contextul poluării specifice a solului și bazineloracvatice din sudul RM.Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea problemei impactului POPs asupra componentelor de mediu constă în fundamentarea metodologiilor complexe de estimare a riscului de poluare chimică cu POPs, fapt ce a condus la elaborarea recomandărilor eficiente de diminuare a riscului asociat POPs pentru siturile cercetate, pentru utilizarea lor ulterioară de către autoritățile publice locale, instituțiile din domeniu, precum și alți factori de decizie.
  • Thumbnail Image
    Item
    Studiul gradului de poluare a solului și apelor naturale în districtul hidrografic Nistru și aplicarea metodelor adsorbționale de remediere [Teză]
    (2025) Culighin, Elena; Lupașcu, Tudor (conducător științific)
    Scopul acestei lucrări: investigarea gradului de poluare a solului și apelor naturale în districtul bazinului hidrografic (DBH) Nistru și cercetarea privind utilizarea metodelor sorbționale ca modalitate de remediere a poluării. Obiectivele cercetării: Analiza factorilor și principalelor surse de poluare a solului și apelor naturale în DBH Nistru; caracterizarea chimică a probelor de sol și apă prin determinarea concentrațiilor de poluanți, inclusiv metale grele și compuși organici persistenți (POPs), utilizând metode analitice avansate; evaluarea variației concentrațiilor de POPs în sol în timp, pentru a determina tendințele de acumulare și degradare, corelată cu identificarea și caracterizarea surselor majore de poluare a ecosistemelor din regiune; evaluarea eficienței diferitelor materiale în eliminarea poluanților organici și anorganici din sol și apă; analiza costurilor și beneficiilor aplicării metodelor selectate, cu accent pe eficiența lor în reducerea impactului poluării; elaborarea recomandărilor practice pentru gestionarea și remedierea poluării solului și apei în DBH Nistru, pentru luarea deciziilor în planificarea și implementarea măsurilor de protecție a mediului și de gestionare a riscurilor asociate poluării, atenționând autoritățile locale, operatorii industriali și fermierii. Noutatea și originalitatea științifică: Cercetarea realizată contribuie la aprofundarea cunoștințelor privind gradul de poluare a solului și apelor naturale din DBH Nistru și la dezvoltarea unor metode eficiente de remediere bazate pe procese sorbționale. În cadrul studiului au fost obținute date noi referitoare la distribuția spațială și concentrațiile poluanților specifici, evidențiindu-se factorii determinanți ai contaminării. Pentru prima dată, este documentată evoluția temporală a poluării cu POPs în solurile din DBH Nistru în cazul lipsei intervenției de remediere a acestor soluri. Studiul validează metode inovatoare de remediere prin adsorbție cu materiale autohtone, inclusiv biodegradabile, oferind soluții scalabile și recomandări aplicabile în politici publice și strategii ecologice naționale și internaționale.