Estimarea riscului de poluare chimică cu substanțe organice persistente în districtul hidrografic Dunăre-Prut și Marea Neagră din regiunea de sud a Republicii Moldova și elaborarea recomandărilor de remediere [Rezumat]
Date
2025
Authors
Journal Title
Journal ISSN
Volume Title
Publisher
Abstract
Actualitatea și importanța temei cercetate. Prezența poluanților organici persistenți (POPs) în componentele de mediu reprezintă o problemă stringentă atât la nivel național, cât și internațional. Actualitatea ei este determinată atât de cantitățile de POPs produse și utilizate în
diferite domenii, cât și de consecințele devastatoare ale acestora asupra oamenilor și altor organisme. Deși, gestionarea POPs este reglementată prin diferite acte internaționale (Declarația de la Rio de Janeiro, Protocolul de la Aarhus, Convențiile de la Stockholm, Basel, Rotterdam etc.)și naționale (Strategia Națională cu privire la reducerea și eliminarea POPs și Planul Național de implementare a Convenției de la Stockholm, Legea 277/2018, HG 99/2018, HG 1006/2018 etc.),cantitățile importate și stocate pe teritoriul Republicii Moldova (RM), precum și cele aflate în uz, sunt surse iminente de contaminare a solului, aerului atmosferic, apelor potabile și produselor alimentare, afectând grav ecosistemele, sănătatea populației și dezvoltarea durabilă a comunităților[1-3]. Identificarea POPs în diverse componente de mediu prelevate de pe teritoriul RM, inclusiv în unele produse alimentare (preponderent de origine animală), liposolubilitatea, capacitatea de bioacumulare și biomagnificare și proprietățile fiziologice ale lor evidențiază necesitatea monitorizării în timp a acestor xenobiotici, a migrării și transformării lor, precum și a estimării impactului acestora asupra diferitor ecosisteme [4-8]. Alarmantă este și detectarea POPs în mostrele de lapte matern, diverse țesuturi și organe interne. Acest fapt reflectă nu doar pericolul prezenței POPs asupra populației actuale, dar și a generațiilor viitoare, a poverii asupra sistemelor de asigurare medicală și asistență socială.În acest context, pentru diminuarea impactului POPs asupra ecosistemelor, este esențială întreprinderea măsurilor de rigoare pentru identificarea și înlăturarea surselor de poluare, precum și monitorizarea și gestionarea corectă a sectoarelor contaminate. Estimarea riscului de poluare chimică cu POPs, cu ulterioarele implementări a activităților de îmbunătățire contribuie la asigurarea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă a RM, stipulate în documentul de referință „Moldova europeană 2030” [9].Scopul lucrării (obiectivul general): studierea riscului de poluare chimică cu ubstanțeorganice persistente a districtului hidrografic Dunăre-Prut și Marea Neagră (DH DPMN) dinregiunea de sud a RM și elaborarea recomandărilor pentru remedierea teritoriilor contaminate.
Description
Rezumatul tezei de doctor în științe chimice. 145.01. Chimia ecologică. Conducător științific: academician, doctor habilitat, profesor, Gheorghe DUCA; consultant științific: doctor în științe geologice, conferențiar, cercetător, Oleg BOGDEVICI.
Keywords
poluanți organici persistenți, pesticide organoclorurate, bifenili policlorurați, hidrocarburi aromatice policiclice, estimarea riscului de poluare chimică
Citation
NICOLAU, Elena. Estimarea riscului de poluare chimică cu substanțe organice persistente în districtul hidrografic Dunăre-Prut și Marea Neagră din regiunea de sud a Republicii Moldova și elaborarea recomandărilor de remediere. Rezumatul tezei de doctor în științe chimice. Chișinău: Universitatea de Stat din Moldova, 2025. Disponibil: IR-MSU, https://msuir.usm.md/handle/123456789/17826