Şcoala Doctorală Ştiinţe ale Naturii

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11281

Browse

Search Results

Now showing 1 - 10 of 170
  • Thumbnail Image
    Item
    Психофизиологические особенности состояния здоровья лиц с хроническими гепатопатиями [Rezumat]
    (2025) Березовская, Елена
    Цель исследования состоит в выявлении психофизиологических особенностей состояния здоровья лиц с хроническими гепатопатиями и выяснении влияния патологии печени на их психофизиологическое состояние. В соответствии с целью в работе определены следующие задачи: 1) установить специфику физиологического статуса у лиц с легкими формами хронических гепатопатий клиническими, лабораторными и инструментальными методами, клиническую и параклиническую картину, серологические маркеры вирусного гепатита, метаболизм свободных аминокислот в сыворотке крови, вегетативный индекс Кердо, показатели белкового, углеводного и липидного обменов; 2) выявить параметры, характеризующие качество жизни лиц с хроническими гепатопатиями; 3) установить наиболее характерные показатели психической диссаногенности у лиц с легкими формами хронических гепатопатий; 4) исследовать биохимические показатели и спектр свободных аминокислот, включительно медиаторных, и других метаболитов у лиц с хроническими гепатопатиями; 5) провести корреляционный анализ показателей эмоционального, астенического компонентов и качества жизни с биохимическими показателями и содержанием аминокислот в сыворотке крови у лиц с хроническими гепатопатиями; 6) разработать метод сбора информации о психоэмоциональном статусе и комплекс психометрических тестов, улучшающих диагностику психофизиологического состояния у лиц с хроническими гепатопатиями. Гипотеза исследования: психофизиологические особенности состояния здоровья лиц с хроническими гепатопатиями определяются комплексом физиологических, биохимических (в том числе концентрацией свободных аминокислот сыворотки крови), клинических и некоторых показателей психоэмоциональной сферы. Научная новизна работы. Впервые было показано, что психофизиологические нарушения состояния здоровья у лиц с хроническими гепатопатиями, обусловленные семантикой диагноза, дисбалансом свободных аминокислот, липидного и углеводного обменов, детерминируют ухудшение общего состояния человека на всем протяжении проявления болезни. Новизну представляют и данные об изменении спектра и количественного содержания нейромедиаторных аминокислот у лиц с хронической инфекцией HBV и стеатозной болезнью печени ассоциированной с метаболическими дисфункциями. Оригинальным является проведение корреляционного анализа показателей эмоционального компонента и качества жизни с физиологическими и метаболическими нарушениями и содержанием аминокислот в сыворотке крови у лиц с хроническими гепатопатиями. Создано новое комплексное видение взаимосвязи психофизиологических, метаболических и соматических факторов состояния здоровья, которое может служить как в повседневной медицинской практике, так и для расширения научных исследований в этой области.
  • Thumbnail Image
    Item
    Психофизиологические особенности состояния здоровья лиц с хроническими гепатопатиями [Teză]
    (2025) Березовская, Елена; Фурдуй, Теодор (научный руководитель); Думбрава, Влада-Татьяна (научный руководитель); Лупашко, Юлианна (научный руководитель)
    Цель работы: выявление психофизиологических особенностей состояния здоровья лиц с хроническими гепатопатиями и выяснение влияния патологии печени на их психофизиологическое состояние. Задачи исследования: 1) установить специфику физиологического статуса у лиц с легкими формами хронических гепатопатий клиническими, лабораторными и инструментальными методами, клиническую и параклиническую картину, серологические маркеры вирусного гепатита, метаболизм свободных аминокислот в сыворотке крови, вегетативный индекс Кердо, показатели белкового, углеводного и липидного обменов; 2) выявить параметры, характеризующие качество жизни лиц с хроническими гепатопатиями; 3) установить наиболее характерные показатели психической диссаногенности у лиц с легкими формами хронических гепатопатий; 4) исследовать биохимические показатели и спектр свободных аминокислот, включительно медиаторных, и других метаболитов у лиц с хроническими гепатопатиями; 5) провести корреляционный анализ показателей эмоционального, астенического компонентов и качества жизни с биохимическими показателями и содержанием аминокислот в сыворотке крови у лиц с хроническими гепатопатиями; 6) разработать метод сбора информации о психоэмоциональном статусе и комплекс психометрических тестов, улучшающие диагностику психофизиологического состояния у лиц с хроническими гепатопатиями. Научная новизна и оригинальность: было продемонстрировано, что психофизиологические нарушения состояния здоровья у лиц с ХГП, обусловленные семантикой диагноза, дисбалансом свободных АК, углеводного и липидного обменов, детерминируют ухудшение общего состояния человека; получены новые данные об изменении спектра и содержания нейромедиаторных АК у лиц с ХГП; был проведен корреляционный анализ показателей эмоционального компонента и КЖ с физиологическими и метаболическими параметрами и содержанием АК при ХГП; создано новое комплексное видение взаимосвязи психофизиологических, метаболических и соматических факторов состояния здоровья.
  • Thumbnail Image
    Item
    Specificul activităţii sistemului imun în perioadele de funcționare stabilă și diminuare a funcțiilor [Rezumat]
    (2025) Bulat, Olga; Furdui, Teodor (conducător științific)
    Scopul lucrării constă în stabilirea specificului modificării statutului imun la șobolanii din perioadele de funcționare stabilă și diminuare a funcțiilor la influența rațiilor alimentare cu diferită structură a macronutrienților fără și în asociere cu imunomodulatorul BioR. Obiectivele lucrării: 1. Studierea influenței rațiilor alimentare preponderent bogate în proteine, glucide și lipide fără și în asociere cu BioR asupra masei corporale la șobolanii din perioada de funcționare stabilă a organelor și sistemelor vitale. 2. Determinarea modificării masei corporale la șobolanii din perioada de diminuare a funcțiilor și degradării organismului întreținuți cu rații alimentare preponderent bogate în proteine, glucide și lipide fără și în asociere cu BioR. 3. Stabilirea impactului diferitor rații alimentare fără și în asociere cu BioR asupra statutului imun la șobolanii maturi. 4. Evidențierea variabilității statutului imun la șobolanii senili la administrarea diverselor rații alimentare fără și cu BioR. 5. Elucidarea comparativă a manifestărilor de vârstă a statutului imun la șobolanii din perioadele de funcționare stabilă și diminuare a funcțiilor. Ipoteza de cercetare. Rațiile alimentare cu diferită structură a macronutrienților în asociere cu imunomodulatori pot fi utilizate pentru a influența verigile sistemului imun în diverse perioade de vârstă prin activarea și / sau inhibarea indicilor acestuia, ceea ce ar permite stoparea diminuării premature a funcțiilor organismului.
  • Thumbnail Image
    Item
    Specificul activităţii sistemului imun în perioadele de funcționare stabilă și diminuare a funcțiilor [Teză]
    (2025) Bulat, Olga; Furdui, Teodor (conducător științific)
    Scopul lucrării constă în stabilirea specificului modificării statutului imun la șobolanii din perioadele de funcționare stabilă și diminuare a funcțiilor la influența raţiilor alimentare cu diferită structură a macronutrienților fără și în asociere cu imunomodulatorul BioR. Obiectivele lucrării. Studierea influenței rațiilor alimentare preponderent bogate în proteine, glucide și lipide fără și în asociere cu BioR asupra masei corporale la șobolanii din perioada de funcționare stabilă a organelor și sistemelor vitale; Determinarea modificării masei corporale la șobolanii din perioada de diminuare a funcțiilor și degradării organismului întreținuți cu rații alimentare preponderent bogate în proteine, glucide și lipide fără și în asociere cu BioR; Stabilirea impactului diferitor rații alimentare fără și în asociere cu BioR asupra statutului imun la șobolanii maturi; Evidențierea variabilității statutului imun la șobolanii senili la administrarea diverselor rații alimentare fără și cu BioR; Elucidarea comparativă a manifestărilor de vârstă a statutului imun la șobolanii din perioadele de funcționare stabilă și diminuare a funcțiilor. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică constă în stabilirea datelor noi referitor la: efectul diferit al influenței uneia și aceleiași structuri a rațiilor alimentare în diverse perioade ontogenetice ale animalului, cu excepția celor bogate în lipide; impactul imunomodulatorului BioR asupra intensificării proceselor antiinflamatorii prin creșterea conținutului de IL-10 și inhibarea celor proinflamatorii prin scăderea IL-1 și IL-6; rațiile alimentare preponderent bogate în glucide și lipide fără și în asociere cu BioR cu efect esențial la sporirea IgM și IgG la șobolanii din perioada de diminuare a funcțiilor și de degradare a organismului și neesențial pentru acestea la cei din perioada funcționării stabile; conținutul de T-limfocite la șobolanii maturi dependent de rațiile preponderent bogate în glucide și lipide și de conținutul lor de proteine (7-10 %), care provoacă inhibarea semnificativă a sintezei acestora și sporirea conținutului lor prin administrarea BioR; activarea esențială a imunității celulare la animalele din perioada de diminuare a funcțiilor și de degradare a organismului prin administrarea atât a rației alimentare preponderent bogate în proteine, cât și a celor bogate în glucide și lipide.
  • Thumbnail Image
    Item
    Sinteza și studiul compușilor complecși ai unor metale 3d cu liganzi simetrici ditopici în baza (tio)carbohidrazidei [Rezumat]
    (2025) Talmaci, Natalia; Dragancea, Diana (conducător științific)
    Scopul lucrării constă în sinteza și determinarea structurii și proprietăților unor compuși coordinativi noi ai V(V), Cu(II), Ni(II), Zn(II) și Mn(III) cu liganzi simetrici obținuți la condensarea (tio)carbohidrazidei cu aldehida salicilică și derivații substituiți ai ei. Ipoteza de cercetare se bazează pe faptul că liganzii simetrici obținuți la condensarea (tio)carbohidrazidei cu aldehida salicilică și derivații substituiți ai ei reprezintă sisteme, amplasarea atomilor donori ai cărora va oferi posibilităţi variate de sinteză a compuşilor cu nuclearitate diversă. Plus la aceasta, acești liganzi se caracterizează printr-o multitudine de forme tautomere și izomeri geometrici, grade de deprotonare, topicitate, care de asemenea vor influența structura și compoziția complecșilor generați. Sinteza metodologiei de cercetare și justificarea metodelor de cercetare alese Pentru atingerea obiectivelor enumerate în secțiunea anterioară, metodologia de cercetare a inclus sinteza și caracterizarea compușilor coordinativi cu ajutorul tehnicilor analitice și sintetice ale chimiei coordinative clasice. Cu scopul de a studia rolul liganzilor/contraanionilor auxiliari asupra structurii cristaline, au fost sintetizați o varietate de complecși. Au fost utilizați liganzi-punte disponibili comercial (4,4'-bpy și derivați). Investigarea compușilor obținuți a fost efectuată prin intermediul metodelor spectrale moderne de cercetare 1H, 13C RMN, IR, difracția razelor X pe pulbere și monocristal, pentru o serie de compuși studiați au fost înregistrate spectrele de masă electrospray (ESI-MS). Activitatea catalitică a fost efectuată la Departamentul de Inginerie Chimică, Institutul Superior Tehnic al Universității din Lisabona, Portugalia.
  • Thumbnail Image
    Item
    Sinteza și studiul compușilor complecși ai unor metale 3d cu liganzi simetrici ditopici în baza (tio)carbohidrazidei [Teză]
    (2025) Talmaci, Natalia; Dragancea, Diana (conducător științific)
    Scopul lucrării: sinteza și studiul compușilor coordinativi noi ai unor metale 3d cu liganzi obținuți la condensarea (tio)carbohidrazidei cu aldehida salicilică și derivații săi substituiți, precum și studiul influenței naturii ionului de metal și a liganzilor asupra compoziției, structurii și proprietăților acestora. Obiectivele cercetării: obținerea compușilor cordinativi ai unor metale 3d cu liganzi simetrici (tio)carbohidrazonici; stabilirea compoziției chimice, structurii moleculare și cristaline, caracterizarea compușilor coordinativi obținuți, utilizând metode de cercetare contemporane complementare; studiul proprietăților compușilor coordinativi. Noutatea și originalitatea științifică: constă în sinteza a 30 de compuși coordinativi noi, a căror compoziție și structură a fost confirmată cu metodele difracției razelor X pe monocristal, spectroscopiei IR și RMN. Problema științifică soluționată: au fost sintetizați compuși coordinativi ai V(V), Mn(III), Ni(II), Cu(II) și Zn(II) cu nuclearitate și structuri variate (bi-, tetra, octanucleari și polimeri), care manifestă proprietăți catalitice, activitate antiproliferativă și proprietăți luminescente.
  • Thumbnail Image
    Item
    Fauna helmintică a amfibienilor (Amphibia), importanța acestora ca vectori în formarea și menținerea zoonozelor parazitare [Rezumat]
    (2025) Gherasim, Elena; Erhan, Dumitru (consultant științific); Cozari, Tudor (consultant științific)
    Actualitatea și importanța temei abordate. Actualmente, deși una din preocupările fundamentale ale științei contemporane constă în studiul etiologiei unei boli, care implică înțelegerea interacțiunii sau a relațiilor gazdă – parazit, totuși puține studii au abordat efectele comune ale gazdei, cât și a paraziților asupra riscului sporit de formare a focarelor de agenți parazitari, reieșind din interesul crescut pentru relația biodiversitate-maladie. Studiul helmintologic la amfibieni este important atât în determinarea faunei helmintice la amfibieni, cât și la elucidarea specificului circulaţiei în biotopurile naturale şi antropizate şi contactul lor cu gazda, permit stabilirea situaţiei parazitologice a unor caracteristici în patogeneza formării focarelor de agenţi parazitari şi elaborarea măsurilor biologice cu impact epizootic şi epidemiologic de combatere a helmintozelor . Pe lângă importanța faunistică a cercetărilor, amfibienii sunt gazde definitive pentru mai multe clase de helminți, inclusiv Cestoda, Monogenea, Trematoda, Secernentea, Adenophorea, Chromaderea și Palaeacanthocephala. În afară de aceasta, amfibieni servesc, de asemenea, ca gazde intermediare sau ca gazde paratenice, pentru o mare varietate de helminți comuni peștilor, păsărilor, mamiferelor și omului [10, 12, 21, 23, 24, 17]. În contextul evaluării surselor de răspândire a parazitozelor în Republica Moldova, este necesar de realizat un studiu aprofundat și complex al faunei helmintice la amfibieni, iar rezultatele obținute vor contribui la identificarea rolului acestora ca bioindicatori, în vectorizarea, formarea și menținerea diverselor grupe de agenți parazitari, precum și la elaborarea măsurilor de combatere biologică a zoonozelor parazitare. Descrierea situației în domeniul de cercetare și identificarea problemelor de cercetare. Mai bine de zeci de milioane de ani, amfibienii, pe de o parte și agenții parazitari au dezvoltat o varietate de relații. Pe măsură ce fiecare dintre aceste componente vii a evoluat, unii din aceste relații au dus la instituirea vectorului, care mai implică și o mare varietate de organisme. În cadrul acestor sisteme biologice complexe, amfibienii acționează ca un vector de la un nevertebrat /vetebrat la altul, uneori chiar și la om, astfel participă activ în formarea și menținerea focarelor de agenți parazitari, însă acest aspect atât în Republica Moldova, cât și în alte regiuni ale lumii este foarte puțin studiat. Necesitatea cercetărilor în cauză este determinată de rolul acestora în calitate de gazde, ca fiind obligatorii în dezvoltarea unor agenți parazitari, care constituie mediul favorabil pătrunderii, dezvoltării și conservării formelor evolutive de agenți parazitari, având un rol deosebit în contaminarea unor zone favorabile pentru anumite parazitoze, astfel participând nemijlocit la formarea unor zoonoze parazitare, sau, dimpotrivă contribuind la diminuarea unui risc biologic de dezvoltare a unor helmintoze. Luând în considerare că cercetările helmintologice au fost efectuate doar la 3 din cele 13 specii de amfibieni care habitează diferite ecosisteme ale Republicii Moldova, realizarea acestor cercetări va contribui la descifrarea mecanismelor de formare a relațiilor în sistemul parazit-gazdă, vor stabili și evalua rolul amfibienilor în vectorizarea agenților parazitari, deoarece unele zoonoze parazitare creează grave probleme sociale, întrucât comportă riscul de răspândire şi transmitere la om prin circuitul de helminți în care un rol important îl au amfibienii. Scopul studiului constă în fundamentarea unei concepții integre și detaliate cu privire la descifrarea particularităților eco-evolutive în sistemul parazit-gazdă, pe exemplul amfibienilor, evaluarea rolului acestora ca vectori în formarea și menținerea focarelor de zoonoze parazitare, precum și la elaborarea măsurilor de combatere biologică a acestora.
  • Thumbnail Image
    Item
    Fauna helmintică a amfibienilor (Amphibia), importanța acestora ca vectori în formarea și menținerea zoonozelor parazitare [Teză]
    (2025) Gherasim, Elena; Erhan, Dumitru (consultant științific); Cozari, Tudor (consultant științific)
    Scopul lucrării constă în fundamentarea unei concepții integre și detaliate cu privire la descifrarea particularităților eco-evolutive în sistemul parazit-gazdă, pe exemplul amfibienilor, evaluarea rolului acestora ca vectori în formarea și menținerea focarelor de zoonoze parazitare, precum și elaborarea măsurilor de combatere biologică a acestora. ților eco-etologice ale ciclului anual și vital al amfibienilor ca gazde a helminților; determinarea diversității faunei helmintice la amfibieni; evaluarea gradului de infestare cu helminți a amfibienilor în dependență de factorii intrinseci și extrinseci; evaluarea rolului amfibienilor în calitate de bioindicatori ai ecosistemelor și ca gazde; stabilirea importanței amfibienilor în formarea și menținerea focarelor de agenți parazitari; elaborarea și implementarea măsurilor biologice de combatere a helmintozelor specifice animalelor de rentă. Noutatea și originalitatea științifică. Pentru prima dată în Republica Moldova a fost realizată o abordare sistemică și complexă a amfibienilor finalizată cu: determinarea diversității faunei helmintice în aspect eco-evolutiv; stabilirea a 32 de specii noi de helminți pentru fauna R. Moldova; evaluarea gradului de răspândire a helminților în funcție de factorii intrinseci și extrinseci; identificarea perioadelor critice de transmitere a agenților parazitari de la amfibieni altor grupe de vertebrate; identificarea particularităților parazitologice ale amfibienilor ca vectori în profunzime și importanța acestora în formarea și menținerea focarelor de agenți parazitari periculoși în calitate de gazde; elaborarea unui procedeu biologic în combaterea fasciolozei prin intermediul amfibienilor. Rezultate principale:A fost determinată diversitatea faunei helmintice a amfibienilor în aspect eco-evolutiv, s-au stabilit 32 de specii noi de helminți pentru fauna R. Moldova; s-a evaluat gradul de răspândire a helminților în dependență de factorii ecologici, au fost identificate particularitățile parazitologice ale amfibienilor ca vectori; s-a stabilit rolul amfibienilor în formarea și menținerea focarelor de agenți parazitari periculoși în calitate de gazde; s-a elaborat și implementat un procedeu biologic de combatere a fasciolozei prin intermediul amfibienilor.
  • Thumbnail Image
    Item
    Estimarea riscului de poluare chimică cu substanțe organice persistente în districtul hidrografic Dunăre-Prut și Marea Neagră din regiunea de sud a Republicii Moldova și elaborarea recomandărilor de remediere [Rezumat]
    (2025) Nicolau, Elena; Duca, Gheorghe (conducător științific)
    Actualitatea și importanța temei cercetate. Prezența poluanților organici persistenți (POPs) în componentele de mediu reprezintă o problemă stringentă atât la nivel național, cât și internațional. Actualitatea ei este determinată atât de cantitățile de POPs produse și utilizate în diferite domenii, cât și de consecințele devastatoare ale acestora asupra oamenilor și altor organisme. Deși, gestionarea POPs este reglementată prin diferite acte internaționale (Declarația de la Rio de Janeiro, Protocolul de la Aarhus, Convențiile de la Stockholm, Basel, Rotterdam etc.)și naționale (Strategia Națională cu privire la reducerea și eliminarea POPs și Planul Național de implementare a Convenției de la Stockholm, Legea 277/2018, HG 99/2018, HG 1006/2018 etc.),cantitățile importate și stocate pe teritoriul Republicii Moldova (RM), precum și cele aflate în uz, sunt surse iminente de contaminare a solului, aerului atmosferic, apelor potabile și produselor alimentare, afectând grav ecosistemele, sănătatea populației și dezvoltarea durabilă a comunităților[1-3]. Identificarea POPs în diverse componente de mediu prelevate de pe teritoriul RM, inclusiv în unele produse alimentare (preponderent de origine animală), liposolubilitatea, capacitatea de bioacumulare și biomagnificare și proprietățile fiziologice ale lor evidențiază necesitatea monitorizării în timp a acestor xenobiotici, a migrării și transformării lor, precum și a estimării impactului acestora asupra diferitor ecosisteme [4-8]. Alarmantă este și detectarea POPs în mostrele de lapte matern, diverse țesuturi și organe interne. Acest fapt reflectă nu doar pericolul prezenței POPs asupra populației actuale, dar și a generațiilor viitoare, a poverii asupra sistemelor de asigurare medicală și asistență socială.În acest context, pentru diminuarea impactului POPs asupra ecosistemelor, este esențială întreprinderea măsurilor de rigoare pentru identificarea și înlăturarea surselor de poluare, precum și monitorizarea și gestionarea corectă a sectoarelor contaminate. Estimarea riscului de poluare chimică cu POPs, cu ulterioarele implementări a activităților de îmbunătățire contribuie la asigurarea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă a RM, stipulate în documentul de referință „Moldova europeană 2030” [9].Scopul lucrării (obiectivul general): studierea riscului de poluare chimică cu ubstanțeorganice persistente a districtului hidrografic Dunăre-Prut și Marea Neagră (DH DPMN) dinregiunea de sud a RM și elaborarea recomandărilor pentru remedierea teritoriilor contaminate.
  • Thumbnail Image
    Item
    Estimarea riscului de poluare chimică cu substanțe organice persistente în districtul hidrografic Dunăre-Prut și Marea Neagră din regiunea de sud a Republicii Moldova și elaborarea recomandărilor de remediere [Teză]
    (2025) Nicolau, Elena; Duca, Gheorghe (conducător științific)
    Scopul lucrării - studierea riscului de poluare chimică cu substanțe organice persistente a DH DPMN din regiunea de sud a RM și elaborarea recomandărilor pentru remedierea teritoriilor contaminate.Obiectivele cercetării: studiul POPs și analiza cadrului legislativ și normativ în domeniul gestionării acestora; analiza probelor prelevate din DH DPMN din regiunea de sud a RM;elaborarea modelelor conceptuale de estimare a riscului de poluare chimică cu POPs și calcularea indicilor de risc, testarea acțiunii POPs asupra diferitor organisme; elaborarea recomandărilor pentru remedierea siturilor contaminate cu POPs; diseminarea rezultatelor cercetării în rândul comunității academice și publicului larg. Noutatea și originalitatea științifică: constă în dezvoltarea, în premieră, a modelelor conceptuale de estimare a riscului de poluare chimică pentru siturile lacul Beleu, Slobozia Mare și Ceadîr-Lunga și determinarea indicelui de risc total pentru situl Slobozia Mare, utilizând datele toxicologice ale poluanților identificați. Stabilirea evoluției în timp a ΣPOPs în componentele de mediu în condițiile specifice regiunii de sud a RM și elaborarea recomandărilor eficiente de remediere pentru siturile cercetate. Modelarea testelor ecotoxicologice și identificarea comportamentului și toleranței speciilor în contextul poluării specifice a solului și bazineloracvatice din sudul RM.Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea problemei impactului POPs asupra componentelor de mediu constă în fundamentarea metodologiilor complexe de estimare a riscului de poluare chimică cu POPs, fapt ce a condus la elaborarea recomandărilor eficiente de diminuare a riscului asociat POPs pentru siturile cercetate, pentru utilizarea lor ulterioară de către autoritățile publice locale, instituțiile din domeniu, precum și alți factori de decizie.