Facultatea de Biologie și Geoştiinţe / Faculty of Biology and Geosciences

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/4

Browse

Search Results

Now showing 1 - 6 of 6
  • Thumbnail Image
    Item
    Dehidrinele plantelor. Caracteristica generală și funcții ipotetice
    (CEP USM, 2024) Rudacova, Angela; Cherdivară, Ala; Rudacov, Serghei
    Proteinele de stres - dehidrinele sunt o familie de proteine caracterizate prin hidrofilitate ridicată și stabilitate termică. Acestea aparțin proteinelor LEA (Late Embryogenesis Abundant) clasa II. Caracteristicile structurale ale dehidrinelor includ prezența secvențelor conservative în ele, care au fost desemnate ca segmente K, S, Y, F, în timp ce prezența segmentului K este obligatorie pentru toate dehidrinele. Numărul și combinația segmentelor K-, S-, Y- și F- au format baza clasificării dehidrinelor, ceea ce a făcut posibilă distingerea a șase clase de dehidrine: YnSKn, Kn, KnS, SKn, YnKn și FnSKn. Se presupune că dehidrinele pot preveni denaturarea și coagularea proteinelor în timpul deshidratării, acestea sunt capabile să lege o cantitate semnificativă de apă, prevenind pierderea acesteia. Una dintre funcțiile presupuse ale dehidrinelor este capacitatea lor de a participa la detoxifierea de excesul ionilor de sare. Unele dintre dehidrine au activitate antigel.
  • Thumbnail Image
    Item
    VARIABILITATEA PEROXIDAZELOR ÎN TOMATE SUB ACŢIUNEA VIRUSURILOR MOZAICULUI TUTUNULUI ŞI ASPERMIEI TOMATELOR
    (CEP USM, 2021) Rudacova, Angela; Rudacov, Serghei; Cherdivară, Ala; Mărîi, Liliana;
    Pentru a studia influenţa infecţiilor virale (virusul mozaicului tutunului, VMT, şi virusul aspermiei tomatelor, VAT) asupra activităţii şi poliformismului peroxidazelor au fost examinate 20 de genotipuri de tomate, selectate de cercetătorii din cadrul Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţia Plantelor. Sub influenţa virusului mozaicului tutunului a fost detectată o creştere a activităţii peroxidazelor totale la 9 genotipuri de tomate. Dintre acestea, cel mai mare efect a fost stabilit în probele nr.20 (+143%) şi nr.21 (+117%). La virusul aspermiei tomatelor au reacţionat printr-o creştere a activităţii peroxidazelor 12 genotipuri. Cea mai semnificativă majorare a activităţii a fost demonstrată, de asemenea, la eşantionul nr.20 (+444%). Genotipul nr.14 şi genotipul nr.19 au arătat o creştere semnificativă a activităţii – cu 160% şi cu 181%, respectiv. În rezultaul evaluării spectrelor electroforetice ale enzimelor peroxidazice la genotipurile studiate de tomate s-au identificat 8 izoenzime cu masele moleculare de la 45,5 kD la 23,1 kD. Peroxidazele cu masa moleculară mare au fost desemnate în mod convenţional ca zone A1, A2, A3, A4; zonele cu masa moleculară mai mică au fost notate prin B1, B2, B3 şi B4. Cea mai mare cantitate de enzime peroxidazice a fost găsită în proba nr.20, pentru care au fost identificate toate cele 8 izoforme de peroxidaze. Într-una dintre probe, şi anume – în cea cu nr.19, au fost detectate 5 zone iniţiale de peroxidază A1-A4 şi B2), dar sub influenţa virusului aspermiei tomatelor în spectrul eletroforetic au apărut 2 zone noi – B1 şi B3; în plus, intensitatea zonelor A2-A4 şi B1-B3 a crescut de 2,8 ori. Intensitatea zonelor A1, A2 şi A4 sub influenţa virusului mozaicului tutunului a crescut de 1,75 ori. În patru probe (nr.14, nr.1, nr.2, nr.3) au fost identificate 7 zone de izoenzime – A1-A3 şi B1-B4. Dintre probele cercetate, cele mai expresive devieri au fost atestate la proba nr.14 (+160%). Sub influenţa virusului aspermiei tomatelor, intensitatea tuturor zonelor a crescut semnificativ, în special a crescut intensitatea zonelor A2 (de 4,9 ori) şi A1 (de 2 ori).
  • Thumbnail Image
    Item
    IN VIVO AND IN VITRO LIMITED PROTEOLYSIS OF PHASEOLIN: FACTS, SUGGESTIONS AND PROBLEMS
    (CEP USM, 2007) Rudacova, Angela; Rudacov, Serghei; Lapteva, Natalia; Morari, Diana; Stepurina, Tatiana; Rotari, Vitalie; Kakhovskaya, Irina; Wilson, Karl; Fukuda, Takako; Utsumi, Shigeru; Shutov, Andrei
    Degradarea proteolitică a fazeolinei - globulinei 7S de rezervă din seminţele Phaseolus vulgarisare loc in vivo în timpul germinării şi este catalizată de acţiunea succesivă a legumainei Asp-specifice LP şi a enzimei de tip papainic PP. A fost studiată componenţa fragmentelor cu masă moleculară naltă care se formează la proteoliza limitată a fazeolinei la acţiunea LP şi la acţiunea succesivă a PL şi a PP in vivo şi, de asemenea, în cotiledoanele plantei în creştere.
  • Thumbnail Image
    Item
    ALERGENUL ARA H3, GLOBULINA DE REZERVĂ 11S DIN SEMINŢELE DE ARAHIDE 2. PROTEOLIZA LIMITATĂ CU TRIPSINĂ
    (CEP USM, 2017) Сherdivară, Ala; Rudacova, Angela; Rudacov, Serghei; Șutov, Andrei
    Produsul final al proteolizei limitate a subunităților globulinei de rezervă 11S din arahide, Ara h3 (pdb|3c3v), cu tripsină este format din β-catenele intacte și fragmentele K și N ale α-catenelor. Fragmentul K, legat prin legătură disulfidică cu β-catena, corespunde jumătății N-terminale a β-barrelui (Ile1-Arg109), iar fragmentul N–jumătății adiacente C-terminale(Lys110-Arg213). Identificarea punctelor de scindare corespunzătoare ale α-catenei se bazează pe rezultatele electroforezei, pe determinarea masei moleculare a proteinei reziduale prin două metode indepentente, precum și pe analiza nivelului de accesibilitate a resturilor aminoacide la solventîn structura model a molecule hexamere a Ara h3.La formarea fragmentelor K și N are loc scindarea regiunii C-terminale a α-catenei, în care există trei dintre cei patru determinanți antigenici (epitopiiIgE), identificaț în Ara h3 . Astfel, proteoliza limitată cu tripsină poate reduce semnificativ alergenicitatea globulinei 11S din arahide .
  • Thumbnail Image
    Item
    ALERGENUL ARA H3, GLOBULINA DE REZERVĂ 11S DIN SEMINŢELEDE ARAHIDE1. PROTEOLIZA LIMITATĂ CU PAPAINĂ
    (CEP USM, 2017) Cherdivară, Ala; Rudacova, Angela; Rudacov, Serghei; Șutov, Andrei
    Produsul final al proteolizei limitate a subunităților globulinei de rezervă 11S din arahide, Ara h3 (pdb|3c3v), cu tripsină este format din β-catenele intacte și fragmentele K și N ale α-catenelor. Fragmentul K, legat prin legătură disulfidică cu β-catena, corespunde jumătății N-terminale a β-barrelui (Ile1-Arg109), iar fragmentul N–jumătății adiacente C-terminale(Lys110-Arg213). Identificarea punctelor de scindare corespunzătoare ale α-catenei se bazează pe rezultatele electroforezei, pe determinarea masei moleculare a proteinei reziduale prin două metode indepentente, precum și pe analiza nivelului de accesibilitate a resturilor aminoacide la solventîn structura model a molecule hexamere a Ara h3.Laformarea fragmentelor K și N are loc scindarea regiunii C-terminale a α-catenei, în care există trei dintre cei Patru determinant antigenici(epitopiiIgE), identification Ara h3. Astfel, proteoliza limitată cu tripsină poate reduce semnificativ alergenicitatea globulinei 11S din arahide .
  • Thumbnail Image
    Item
    MECANISMUL DE PROTEOLIZĂ A FICOCIANINEI, PROTEINEI BIOACTIVE DIN SPIRULINĂ SUB ACŢIUNEA PAPAINEI
    (CEP USM, 2015) Rudakova, Angela; Shutov, Andrei; Rudacov, Serghei; Bulimaga, Valentina; Climova, Natalia; Kahovskaia, Irina; Pisova, Maria
    Elaborarea unor procedee de obţinere a peptidelor bioactive din ficocianină prin intermediul hidrolizei proteolitice prezintă un interes sporit pentru cercetători în contextul utilizării acestora în calitate de remedii anticancer şi pentru alte proprietăţi terapeutice. Peptidele derivate din ficocianină ar putea manifesta proprietăţi terapeutice mult mai pronunţate comparativ cu ficocianina. În prezenta lucrare sunt studiate dinamica proteolizei ficocianinei cu papaina şi mecanismul de hidroliză a acestei proteine