Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
19 results
Search Results
Item EROAREA JUDICIARĂ: CONCEPT ȘI REGLEMENTARE(CEP USM, 2024) Iacub, IrinaThe study is focused on the issue of judicial error as a concept and legal category. Starting from the constitutional text, in which the notion of “error” is attested, and the legislation that develops it, an attempt is made to clarify its meaning, taking into account the lexicographical explanations from explanatory dictionaries and those of legal terms. The main conclusion is focused on the idea that the judicial error, which includes in itself the error of fact and law (even if only one of them), can be admitted as a result of the violation of material or procedural rules, which denotes that it essentially represents an action/ illegal inaction.Item FORMAREA CONTINUĂ A JUDECĂTORILOR: PILON PENTRU DEZVOLTAREA RESPONSABILITĂȚII DISCIPLINARE ȘI MENȚINEREA SECURITĂȚII JURIDICE ÎN SOCIETATEA DEMOCRATĂ("Print-Caro" SRL, 2023-10-27) Gavrilenco, NataliaAcest articol discută importanța formării continue a judecătorilor în menținerea calității sistemului de justiție într-o societate democratică. Într-o lume în continuă schimbare, unde legile evoluează constant, educația juridică continuă devine esențială pentru a asigura aplicarea corectă și echitabilă a legii. Autorul subliniază că formarea inițială a judecătorilor are cerințe stricte, inclusiv reputație ireproșabilă, cetățenie, educație juridică, vechime în muncă și altele. Articolul evidențiază rolul Institutului Național al Justiției în furnizarea de instruire continuă de înaltă calitate pentru judecători, procurori, grefieri și alți profesioniști din domeniul justiției. Participanții trebuie să acumuleze un număr minim de ore de formare pe an, iar activitățile de formare sunt adaptate pentru a dezvolta competențele profesionale aplicate și pentru a asigura un nivel înalt de etică profesională. Separarea puterilor în stat, cu puterea judecătorească ca a treia putere, este subliniată ca o caracteristică esențială a statului de drept, iar responsabilitatea disciplinară a judecătorilor este evidențiată ca o necesitate într-o societate democratică. În concluzie, articolul susține că educația juridică continuă este esențială pentru menținerea securității legale și dezvoltarea responsabilității disciplinare într-o societate democratică. Autorul evidențiază că investiția în educația juridică continuă este crucială pentru asigurarea unei justiții corecte într-o societate democratică. Legislația relevantă din Republica Moldova pentru educația juridică continuă și responsabilitatea disciplinară este menționată ca parte a eforturilor de reglementare a comportamentului și eticii profesionale a juriștilor.Item LIPSA ETICII PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR - TEMEI DE SANCȚIONARE DISCIPLINARĂ(2023) Gavrilenco, NataliaPrezentul articol constituie o cercetare știinţifică care examinează importanţa eticii profesionale în cadrul sistemului judiciar și rolul sancţionării disciplinare în menţinerea integrităţii acestuia. Se analizează principiile etice, rolul codului de etică al judecătorilor și practica judiciară naţională în acest domeniu. De asemenea, se examinează cazuri reale în care judecătorii au fost sancţionaţi disciplinar și impactul acestor cazuri asupra încrederii publicului în sistemul judiciar. Scopul principal al cercetării este de a identifica corelaţia dintre etica profesională și răspunderea disciplinară a judecătorilor, evidenţiind problemele și propunând soluţii pentru asigurarea integrităţii și responsabilităţii în sistemul judiciar. Prin cercetarea efectuată au fost formulate concluzii și recomandări ce pot fi utile pentru eventualele modificări legislative.Item ANALIZA COMPARATIVĂ A SISTEMELOR DE RĂSPUNDERE DISCIPLINARĂ A JUDECĂTORILOR DIN EUROPA("Print-Caro" SRL, 2022-04-22) Gavrilenco, NataliaFuncționarea democrației depinde de respectarea principiului separării puterilor publice, de respectarea principiului legalității. Traseul Republicii Moldova este orientat către integrarea europeană, ceea ce impune respectarea standardelor internaționale cu privire la independența justiției. Autorul pornește de la teza: în materia răspunderii disciplinare este foarte important să se realizeze un echilibru între necesitatea de a fi sancţionată conduita magistratului, care este incompatibilă cu exigenţele deontologice impuse acestui corp profesional, şi necesitatea de a-i fi respectată independenţa. Studiul supune analizei diverse sisteme de răspundere disciplinară a judecătorilor din Europa. În concluzie, autorul subliniază că aspectele etice ale conduitei judecătorilor trebuie discutate din diverse motive, analizând și experiența statelor europene. Astfel autorul va aborda câteva sisteme de răspundere disciplinară a judecătorilor din Europa.Item REGLEMENTĂRI PRIVIND PROCEDURA ÎN ORDONANȚĂ ÎN SISTEMUL DE DREPT ANGLO-SAXON(2023) Josanu, IlonaÎn prezentul articol autorul oferă o analiză a cadrului legislativ a procedurii în ordonanță în sistemul de drept anglosaxon, după exemplul reglementărilor procesual-civile din Statele Unite ale Americii și celor din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Autorul schițează principalele caracteristici și aspecte procedurale ale examinării cauzelor în procedura în ordonanță în sistemul de drept anglo-saxon, evidențiind diferențele față de reglementările adoptate în legislația procesual-civilă a Republicii Moldova. Analiza prezentată în articol accentuează caracterul de bază al procedurii în ordonanță – lipsa litigiului de drept și incontestabilitatea pretențiilor creditorului, importanța deținerii de către părți a unicului mijloc de probă admisibil în procedura în ordonanță – înscrisurilor. Totodată, autorul subliniază importanța existenței procedurii în ordonanță – procedură judiciară simplificată, ce oferă justițiabililor posibilitatea obținerii soluționării în fond a cauzelor necontencioase într-un mod mult mai rapid și mai eficient, comparativ cu durata procedurii judiciare clasice.Item REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢII JUDECĂTORILOR ŞI A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI ÎN PERIOADA MARII UNIRI(2023) Crețu, VasileProfesia de judecător şi cea de executor judecătoresc au fost într-o strânsă legătură din cele mai vechi timpuri. Analiza modului de reglementare a acestor profesii reprezintă un interes sporit pentru specialiştii în domeniul dreptului. În acest articol ne propunem să analizăm cum au fost reglementate în epoca Marii Uniri profesiile de judecător şi cea de portărel (executor judecătoresc), în special aspectele ce ţin de modul şi cerinţele de accedere în profesie, formele de răspundere disciplinară şi retribuire a muncii, drept ca bază textele actelor normative în vigoare la acea perioadă, aplicabile statutului acestor profesiuni. De asemenea, vom compara prevederile perioadei menţionate cu cele actuale, prevăzute de legislaţia în vigoare.Item ACŢIUNEA RECONVENŢIONALĂ ÎN PROCESUL CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA(2014) Belei, Elena; Buhnaci, VirgiliuAcţiunea reconvenţională este o categorie separată a acţiunii civile, care este înaintată de către pârât, în cadrul unui proces deja pornit, ca mijloc de apărare împotriva acţiunii principale (art.173 alin.(1) lit.b) CPC) sau ca act de dispoziţie propriu (art.173 alin.(1) lit.a) şi c) CPC). Pentru a accepta spre examinare o acţiune civilă depusă de către pârât ca recovenţională, judecătorul trebuie mai întâi să verifi ce dacă aceasta poate fi încadrată în unul din temeiurile prevăzute de art.173 alin.(1) CPC, ulterior să clarifi ce dacă acţiunea reconvenţională a fost depusă în termenii prevăzuţi de lege (art.172 alin.(1) CPC) şi abia după aceasta să stabilească dacă pârâtul a respectat art.169, 170, 166, 167 CPC. Dacă acţiunea depusă de către pârât ca reconvenţională nu se încadrează nici întrun temei prevăzut de art.173 CPC, instanţa de judecată va dispune separarea acesteia prin încheiere nesusceptibilă de recurs.Item ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCĂ PÂNĂ LA DOMINAŢIA OTOMANĂ(2016) Aramă, Elena; Jecev, IonAnalizând perioada până la dominaţia otomană, am constatat că în secolul XIV, la răsărit de Carpaţi, s-a constituit statul medieval Moldova, iar la sud de Carpați – Valahia (Țara Românească) care şi-au dobândit independenţa până la mijlocul secolului al XIV-lea . În perioada medievală, funcţiile statului erau concentrate în mâinile monarhului şi ale reprezentanților săi, astfel încât domnitorul, ca şef al statului, deţinea atât atribuţii legislative, executive, cât şi judecătoreşti.Item UNELE CONSIDERAȚII PRIVIND ORGANIZAREA ȘI FUNCŢIONAREA TRIBUNALULUI DE CHIŞINĂU(2015) Chisari-Lungu, OxanaReforma judecătorească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea din Basarabia a avut ca principal scop modernizarea organelor judecătoreşti şi a principiilor de realizare a justiţiei. Această reformă a constituit un pas înainte în coraportarea organelor judecătoreşti la relaţiile sociale noi apărute în acea perioadă, deși parțial a păstrat caracterele perioadei precedente. În articol ne vom referi la noile instanţe judecătoreşti și, în special, la funcționarea Tribunalului de Chișinău.Item ROLUL ACTIVITĂȚII ANCHETATORILOR JUDICIARI ȘI EXECUTORILOR JUDICIARI ÎN IMPLEMENTAREA REFORMEI JUDECĂTOREȘTI ÎN BASARABIA (A II-A JUMĂTATE A SEC. XIX)(2016) Chisari-Lungu, OxanaPe parcursul realizării reformei judecătorești în Basarabia au fost depistate lacune nu doar în cadrul activității organelor judecătorești, ci și în etapa premergătoare procesului penal sau în etapa de executare a hotărârilor judecătorești. În acest context, considerăm bine-venită instituirea a astfel de funcții, cum ar fi: anchetatorii judiciari și executorii judiciari.