Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
10 results
Search Results
Item Consideraţii asupra utilității expertizei topo-cadastrale în constatarea judiciară a uzucapiunii imobiliare, din perspectiva noului Cod de procedură civilă român(Tipografia „Adrilang”, 2019-12-12) Russo, Marian; Băieșu, AurelDincolo de rolurile juridico-economice ale prescripției achizitive, din perspectiva sistemului noului Cod civil și a celui de procedură civilă, caracterul sancționator și constitutiv al acesteia implică nevoia obiectivă de stabilire, fără putință de tăgadă, a regimului juridic al bunului imobil vizat, dar și al localizării, dimensiunii și individualizării coordonatelor tehnice topocadastrale, astfel încât să poată fi probat un veritabil drept de proprietate recunoscut în persoana posesorului. Noua reglementare cheamă actorii actului de justiție la o cooperare interdisciplinară conturată, edictând astfel condiția existenței unei documentații tehnice cadastrale a imobilului în susținerea cererilor privind constatarea uzucapiunii, realizându-se în acest mod o individualizare corectă a bunului și o asumare asupra componentei tehnice și de publicitate imobiliară. Analiza de față se dorește a fi un răspuns la diferitele necunoscute ale justițiabilului legate de probatoriul de natură tehnică indispensabil în noua procedură judiaciară a uzucapiunii, de modalitățile de stabilire al regimului juridic al bunului uzucapabil, de identificare a amplasamentului si a regimului său de exploatare (intravilan ori extravilan), în măsura în care instanța investită să aibă posibilitatea de a se pronunţa just asupra fondului raportului litigios.Item Întinderea dreptului de superficie născut în temeiul legii între subiecții de drept privat(CEP USM, 2024) Obadă, ConstanțaThe purpose of this paper is to highlight the limits to the exercise of the right of superficies established by law,or,the fact that the legislator has established a legal right of superficies in favour of certain subjects of law, does not mean that it does not have some limitations in its exercise. This paper has analysed and commented on the relevant articles on legal superficies and has also tried to clarify the issues relating to the constitution of legal superficies and the necessity of the constitution of legal superficies. Attention was specifically focused on the cases in which we are in the presence of a legal superficy and on the analysis of the need,on the part of the holders of the surface right, to carry out some additional actions for its creation and confirmation.Item Analiza juridico-penală a confiscării speciale a mijlocului de transport în cazul infracțiunilor vamale [Articol](CEP USM, 2020) Iosip, AndreiIn principle, confiscation should be considered an interference with property rights, because the person concerned is losing a part of his property. However, the right to property is not an absolute one. It may be subject to limitations. Therefore, an interference with the right to property must, first of all, be prescribed by law. At the same time, the law must be accessible and predictable. The interference must also pursue one or more legitimate purposes. Finally, there must be a reasonable proportionality between the used means and the pursued aim or aims. If these conditions are met, we cannot speak of a violation of the right in question.Item Caracterul de dualitate al superficiei [Articol](CEP USM, 2020) Obadă, ConstanțaBeginning with 1st march 2019, the civil law has passed through major changes regarding the notion of immovable property, which has led to the modification of the superficies institution, thing that improved the legislation in this area of my searching. The major thing is the fact that from 1st march 2019, the buildings aren’t any more considered to be an immovable thing, but it makes a part of the land and it is seen as a whole.Item Construcția juridică a superficiei până la modernizarea Codului civil al Republicii Moldova și premisele ce au condus la modificarea Codului civil [Articol](Institutului Naţional al Justiţiei, 2021) Obadă, ConstanțaScopul prezentei lucrări este de a evidenţia problemele ce ţineau de clarificarea esenţei şi a construcţiei juridice a dreptului de superficie, așa cum ea a fost reglementată iniţial de legiuitorul moldav (până la 01.03.2019), datorită faptului că în literatura de specialitate autohtonă existau opinii diferite cu referire la acest subiect, fapt care, în consecinţă, a dus şi la interpretarea echivocă a normelor de drept din aceeaşi materie, iar această interpretare, respectiv, oferea diferite soluţii de aplicare practică a normelor referitoare la instituţia superficiei. Astfel, prin prezenta lucrare s-a analizat evoluţia dreptului de superficie în timp și s-au evidenţiat premisele care au condus la modificarea mai multor norme ce reglementează instituţia superficiei, dar și a conceptului de bun imobil, în general.Item MODIFICAREA NOTIUNII DE IMOBIL ȘI RAPORTUL ACESTEIA CU SUPERFICIA(Institutul Naţional al Justiţiei, 2019) Obadă, ConstanțaPână la adoptarea Legii privind modernizarea Codu - lui civil şi modificarea unor acte legislative, nr. 133 din 15.11.2018, prevederile legale referitoare la instituţia superficiei nu erau suficient de clare, neputându-se a determina construcţia juridică a dreptului de superficie în ansamblu, ceea ce conducea la dificultatea de a interpreta şi a aplica corect normele legale referitoare la aceasta. Însă, începând cu 1 martie 2019, data intrării în vigoare a legii sus-nominalizate, a fost modificată noţiunea de bun imobil, noţiune care este esenţială pentru instituţia superficiei ori aceasta poate avea ca obiect material doar un bun imobil. De asemenea, au suferit modificări şi reglementările referitoare la superficie, adaptându-se noilor reglementări, dar şi excluzându-se unele norme ambigue care făceau dificilă aplicarea legii în acest domeniu. A fost exclusă întrebarea care apărea mereu, dacă superficiarul este proprietar al construcţiei ori doar un posesor al acesteia, astfel că legiuitorul a prevăzut ca acesta să fie considerat, pe întregul termen de existenţă al superficiei, ca fiind proprietar al construcţiei, exercitând atributele dreptului de proprietate cu mici îngrădiri.Item CONSTITUIREA DREPTULUI DE SUPERFICIE PRIN ACT JURIDIC(Institutul Naţional al Justiţiei, 2020) Obadă, ConstanțaSuperficia, deşi existentă în legislaţia moldovenească odată cu adoptarea Codului civil, la 06.06.2002, este o instituţie de drept care nu prea a fost utilizată din cauza ambiguităţilor cuprinse în normele ce o reglementa, precum şi în lipsa unei experienţe în domeniu. Prin urmare, odată cu modernizarea Codului civil al Republicii Moldova au fost înlăturate unele neconcordanţe existente în prevederile legale care reglementează superficia, mai cu seamă în ceea ce ţine de construcţia juridică a acesteia, fapt care împiedica aplicarea ei în practică. Prezenta lucrare are ca scop elucidarea unor aspecte ale constituirii superficiei în temeiul actului juridic, care, după părerea noastră, ar putea fi îmbunătăţite pentru a permite extinderea aplicabilităţii practice a acesteia.Item MODIFICAREA NOŢIUNII DE IMOBIL ȘI RAPORTUL ACESTEIA CU SUPERFICIA(Institutul Naţional al Justiţiei, 2019) Obadă, ConstanţaPână la adoptarea Legii privind modernizarea Codului civil şi modificarea unor acte legislative, nr. 133 din 15.11.2018, prevederile legale referitoare la instituţia superficiei nu erau suficient de clare, neputându-se a determina construcţia juridică a dreptului de superficie în ansamblu, ceea ce conducea la dificultatea de a interpreta şi a aplica corect normele legale referitoare la aceasta. Însă, începând cu 1 martie 2019, data intrării în vigoare a legii sus-nominalizate, a fost modificată noţiunea de bun imobil, noţiune care este esenţială pentru instituţia superficiei ori aceasta poate avea ca obiect material doar un bun imobil. De asemenea, au suferit modificări şi reglementările referitoare la superficie, adaptându-se noilor reglementări, dar şi excluzându-se unele norme ambigue care făceau dificilă aplicarea legii în acest domeniu. A fost exclusă întrebarea care apărea mereu, dacă superficiarul este proprietar al construcţiei ori doar un posesor al acesteia, astfel că legiuitorul a prevăzut ca acesta să fie considerat, pe întregul termen de existenţă al superficiei, ca fiind proprietar al construcţiei, exercitând atributele dreptului de proprietate cu mici îngrădiri.Item EVOLUŢIA ISTORICĂ A DREPTULUI DE SUPERFICIE ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC ŞI REGLEMENTAREA ACESTUIA ÎN CODUL CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA(Institutul Naţional al Justiţiei, 2018) Obadă, ConstanţaOrice instituţie de drept, pentru a fi percepută ca atare, precum şi pentru a fi înţeles rolul acesteia în dezvoltarea relaţiilor sociale şi juridice, necesită a fi privită şi studiată prin prisma originii şi evoluţiei istorice a acesteia. Pentru a ne forma o atitudine documentată, din punct de vedere ştiinţific, asupra unei instituţii juridice, este imperios a studia istoricul acestei instituţii şi evoluţia ei în timp, ţinând cont de specificul fiecărei perioade de dezvoltare a societăţii umane. Prezenta lucrare are ca scop evidenţierea originii şi a evoluţiei în timp a dreptului real de superficie, drept care, de altfel, a suferit mici modificări la nivel de „construcţie” juridică, care ar permite extinderea aplicabilităţii practice a acestuia. Totodată, normele cuprinse în Codul Civil al Republicii Moldova privind superficia sunt pline de contradicţii, fapt care face imposibilă interpretarea univocă a acestora.Item POATE FI CONFISCAT MIJLOCUL DE TRANSPORT FOLOSIT PENTRU TRECEREA ILEGALĂ A MĂRFURILOR PESTE FRONTIERA VAMALĂ?(Institutul Naţional al Justiţiei, 2019) Reniţă, GheorgheConfiscarea mijlocului de transport care a servit la trecerea ilegală a mărfurilor obiectelor şi altor valori peste frontiera vamală urmăreşte scopul combaterii eficiente a ilicitelor ce atentează la economia naţională şi, în particular, la securitatea vamală. În consecinţă, ingerinţa urmăreşte un scop legitim. Cu privire la proporţionalitatea măsurii de confiscare a mijlocului de transport, s-a analizat dacă există un echilibru corect între privarea” de dreptul de proprietate şi imperativul combaterii faptelor ce atentează la securitatea vamală. În acest sens, trebuie de cântărit importanţa socială a garantării dreptului fundamental cu importanţa socială a atingerii scopului legitim, în condiţiile concrete ale cazului. De regulă, imperativul combaterii faptelor ce atentează la securitatea vamală trebuie să primeze în faţa dreptului de proprietate. Din acest motiv, confiscarea mijlocului de transport care a servit la trecerea ilegală a mărfurilor obiectelor şi altor valori peste frontiera vamală este justificată. Cu titlu de excepţie, doar în unele cauze particulare confiscarea ar putea deranja echilibrul corect şi, prin urmare, ar putea aduce atingere de o manieră disproporţionată dreptului de proprietate. Dacă există o disproporţie vădită între valoarea mijlocului de transport şi natura sau gravitatea faptei săvârşite, instanţa va dispune doar confiscare în parte, prin echivalent bănesc, utilizându-se drept criterii de apreciere urmare produsă sau care s-ar fi putut produce prin fapta respectivă, contribuţia bunului la aceasta, însemnătatea lui pentru persoana şi starea materială a acesteia. Astfel, soluţia depinde de o examinare detaliată a faptelor, nu de o aplicare mecanică a silogismului.