Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
5 results
Search Results
Item Barierele utilizării medierii în Republica Moldova(CEP USM, 2024-11-07) Chifa, Felicia; Gavrilă, Constantin-AdiThe implementation of mediation in the Moldova Republic faces significant barriers, both subjective and objective. Subjectively, the low level of legal awareness among citizens limits their understanding, respect and acceptance of mediation’s benefits. Objectively, the lack of an enabling system, a rather incoherent and unstable legislative framework, as well as insufficient regulations for mediators hinder effective mediation. Financial barriers, such as high office costs for mediators and low income, also discourage the practice. Additionally, insufficient promotion and the absence of a unified mediator community further diminish public trust and utilization of mediation. Overcoming these challenges requires comprehensive measures, including public education, legislative reforms, and financial support for mediators, to make mediation a viable and efficient method of dispute resolution in Moldova.Item O retrospectivă istorică a Instituţiei medierii(2018) Slusarenco, SvetlanaActivitatea de mediere a fost practicată din cele mai vechi timpuri. Medierea a fost si este folosită ca o metodă de soluţionare a litigiilor într-o varietate de culturi diferite de mai mult de 3 000 ani. Primul conflict cunoscut, din punct de vedere religios, a avut loc între primii oameni creaţi, Adam, Eva şi creatorul lor, Dumnezeu. În Antichitate, conflictul se afla la baza lucrurilor bune, dar şi a celor negative. In filosofia lui Aristotel se regăseşte prima menţiune a conflictului. În perioada medievală, se considera că, conflictul trebuie eliminat şi înlocuit de o bunătate unilateral. În Evul Mediu, medierea era privită diferit – uneori practicarea ei era restricţionată sau chiar interzisă fiind rezervată doar unor autorităţi centrale. Medierea, în înţelesul ei modern, este atestată documentar din anul 1680. Începând cu anul 1980, apare conceptul de ADR (Alternative Dispute Resolution).Item Modalităţile de desfacere a căsătoriei conform legislaţiei Republicii Moldova [Articol](2016) Cebotari, ValentinaFamilia a fost şi rămâne elementul natural şi fundamental al societăţii. Statul protejează şi ocroteşte familia care este leagănul educaţiei copiilor şi dezvoltării multilaterale a fiecărei personalităţi. Orice persoană care a atins vârsta matrimonială poate liber încheia căsătorie şi forma o familie. Si tot la fel fiecare persoană poate cere desfacerea căsătoriei atunci când convieţuirea în familie a devenit imposibilă pentru ea. Având în vedere importanţa familiei, responsabilitatea membrilor ei unul faţă de altul, efectele acestei responsabilități, de multe ori negative, asupra soţilor şi copiilor, legiuitorul reglementează strict ordinea desfacerii căsătoriei. Modalităţile de desfacere a căsătoriei sunt prevăzute în Codul familiei, Legea privind actele de stare civilă şi Codul de Procedură Civilă. Analiza prevederilor legale, în scopul respectării stricte ale acestora, cât şi expunerea unor opinii privind divorţul şi luarea măsurilor în scopul preîntâmpinării acestuia şi întărirea familiei au stat la baza articolului de mai jos.Item SOLUȚIONAREA LITIGIILOR COMERCIALE INTERNE ȘI INTERNAȚIONALE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ(2018) Gribincea, LiliaÎn Uniunea Europeană este încurajată, prin reglementări legislative, soluționarea litigiilor prin metode alternative, atât a celor care rezultă din raporturile juridice stabilite între comercianți, cât și a celor apărute între comercianți și consumatori. Soluționarea alternativă a litigiilor este o procedură în afara instanțelor judecătorești, simplă, rapidă și necostisitoare, care presupune intervenţia unei terțe părți neutre, iar soluția oferită diferă în funcție de metoda de soluționare – arbitraj, mediere, conciliere, negociere.Item ÎNFĂPTUIREA JUSTIȚIEI RESTAURATIVE ÎN CAUZE PENALE: PROPUNERI DE LEGE FERENDA 1(CEP USM, 2017) Reniță, Gheorghe; Brînza, LiuboviInvestigația de față este consacrată analizei justiției restaurative, fiind valorificate în acest sens cadrul legislativ, practica judiciară și abordările doctrinare. Se relevă că justiţia restaurativă este un răspuns la infracțiune, care respectă demnitatea şi egalitatea fiecărei persoane, care clădeşte înţelegerea şi promovează armonia socială, prin vindecarea victimei, a făptuitorului şi a comunităţii. Se accentuează că justiţia restaurativă este un proces prin care părţile implicate într-un anumit ilicit penal sau contravențional decid în mod colectiv modul cum trebuie rezolvate consecinţele infracţiunii sau ale contravenției şi implicaţiile viitoare. Se subliniază că, în plan internațional, procesele restaurative implică medierea, reconsilierea, conferinţa şi cercurile de verdict. În contrast, în Republica Moldova, înfăptuirea justiției restaurative în cauze penale presupune recurgerea la mediere și împăcare. De asemenea, se scot în relief incongruențele legislative admise de legiuitor în privința împăcării și medierii în cauze penale, instituții ce produc aceleași consecințe juridice (încetarea procesului), însă care sunt diferite și nu trebuie confundate. Nu în ultimul rând, sunt formulate propuneri de lege ferendamenite să îmbunătățească calitativ cadrul actual de reglementare în materia justiției restaurative.