Facultatea de Drept / Faculty of Law

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6

Browse

Filters

2013 - 201962020 - 20211

Settings

Has files: YesSubject: search.filters.subject.labour

Search Results

Now showing 1 - 7 of 7
  • Thumbnail Image
    Item
    Transpunerea dreptului privind interzicerea muncii forțate din convenția europeană a drepturilor omului în Codul Penal al Republicii Moldova [Articol]
    (CEP USM, 2021-03-25) Macovei, Tatiana
    Labor freedom is guaranteed by the European Convention of Human Rights. Everyone shall have the right to free choice of an occupation or type of work. No one, during the life, can be forced to work or not to work in a particular job or a certain profession, whatever they may be. Forced labour shall mean all work or service which is exacted from any person under the menace of any penalty and for which the said person has not offered himself voluntarily. Forced labour is universally condemned; the ILO recently estimated that at least 12.3 million people are victims of forced labour worldwide. For many governments around the world the elimination of forced labour remains an important challenge for the 21st century. Not only is forced labour a serious violation of a fundamental human right, it is a leading cause of poverty and a hindrance to economic development. ILO standards on forced labour, in combination with targeted technical assistance, are the primary international tools for combating this scourge.
  • Thumbnail Image
    Item
    Salariatul – subiect al dreptului muncii [Articol]
    (2016) Macovei, Tatiana
    Salariatul este persoana fizică, care îndeplinește o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau meserie, în schimbul unui salariu bazat pe un contract individual de muncă. Persoana fizică dobândește capacitate generală de muncă la vârsta de 16 ani. De asemenea, persoana fizică poate dobândi capacitatea de muncă la vârsta de 15 ani, cu condiția că are acordul părinților sau al reprezentanților legali, munca nu este dăunătoare sănătății și nu influențează școlarizarea.
  • Thumbnail Image
    Item
    Noțiunea și trăsăturile caracteristice ale contractului individual de muncă [Articol]
    (2015) Macovei, Tatiana
    Contractul individual de muncă este înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de muncă prevăzute de prezentul cod, de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, de contractul colectiv de muncă, precum şi să achite la timp şi integral salariul.
  • Thumbnail Image
    Item
    Particularitățile raporturilor juridice de muncă ale minorilor [Articol]
    (2013) Macovei, Tatiana
    Termenul de „muncă a copilului”, de obicei, definește munca ce îl privează pe copil de copilărie și poate lăsa amprente asupra potențialului, demnității și dezvoltării sale mintale și fizice. Munca copilului cuprinde orice muncă prestată de acesta și care poate atenta asupra frecventării regulate a școlii, iar din punct de vedere psihic și moral uneori poate prezenta pericol în dezvoltarea lor. Muncile îndeplinite de copii pot fi variate, unele pot fi periculoase pentru ei, pe când altele sunt utile în dezvoltarea minorului, respectiv nu toate muncile îndeplinite de copii pot fi considerate periculoase și destinate eliminării. Copiii care practică munci nedăunătoare sănătății lor și nu le afectează școlarizarea sunt, în general, privite ca ceva pozitiv. Practic, toate statele lumii au adoptat legi de prevenire a muncii copiilor. Organizația Internațională a Muncii a adoptat setul internațional de legi în domeniul muncii copiilor orientate spre protecția acestora.
  • Thumbnail Image
    Item
    Noţiunea şi natura juridică a litigiilor de muncă [Articol]
    (2016) Macovei, Tatiana
    Litigiile de muncă dintre salariaţi şi angajatori deseori se dovedesc a fi greu de soluţionat, deoarece nu este clară natura lor juridică. O parte de explicaţie se datorează faptului că divergenţele de muncă sînt apreciate în mod diferit de către salariat şi de către angajator, ceea ce creează disensiuni între părţile raportului juridic de muncă. Este important a se cunoaşte sursa divergenţelor de la locul de muncă. O parte a raportului juridic de muncă – angajatorul – are interes de a proteja proprietatea sa şi de a exercita nestingherit puterea sa de conducere. Iar cealaltă parte a raportului juridic de muncă – salariaţii – au interesul de a-şi proteja drepturile.
  • Thumbnail Image
    Item
    Condițiile de fond și formă privind aplicarea perioadei de probă în contractual individual de muncă [Articol]
    (2013) Macovei, Tatiana
    Pentru verificarea aptitudinilor profesionale ale salariatului, angajatorul, în urma negocierii cu salariatul, este în drept să-i stabilească celui din urmă o perioadă de probă. Pe parcursul perioadei de probă, angajatorul apreciază capacitățile profesionale ale salariatului, iar în baza acestei aprecieri are la dispoziție două opțiuni: menținerea la muncă a salariatului, sau concedierea acestuia pentru rezultatul nesatisfăcător al perioadei de probă. În articolul de față, ne propunem a analiza următoarele aspecte: ce este perioada de probă, care sunt duratele legale ale perioadei de probă, cui nu-i poate fi aplicată perioada de probă, precum și procedura de concediere în cazul rezultatului nesatisfăcător al perioadei de probă.
  • Thumbnail Image
    Item
    Libertatea muncii versus munca forțată [Articol]
    (2014) Macovei, Tatiana
    Libertatea muncii este garantată de Constituție. Orice persoană are dreptul la libera alegere a muncii și tipului de activitate. Nimeni, pe toată durata vieţii sale, nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă sau într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea. Munca forțată reprezintă munca sau serviciul impus unei persoane sub amenințarea unei oarecare penalități, muncă pentru care persoana nu s-a oferit în mod voluntar. Munca forțată este interzisă, iar Organizația Internațională a Muncii a estimat recent că în întreaga lume cel puțin 12,3 mil. de persoane sunt victime ale muncii forțate. Pentru multe guvernări ale lumii, eliminarea muncii forțate constituie chiar și în sec. XXI încă o provocare. Munca forțată nu este numai o gravă încălcare a unui drept fundamental al omului, aceasta este o cauză principală a sărăciei și un obstacol în calea dezvoltării economice. Standardele OIM privind munca forțată, în combinație cu asistența tehnică specifică, sunt instrumentele internaționale principale pentru combaterea acestui flagel.