Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
8 results
Search Results
Item Delimitarea infracțiunii de dezordini în masă de infracțiune de vandalism(CEP USM, 2024) Chepestru, Ana-MariaAvând în vedere activitatea organelor de urmărire penală, se atestă că, în procesul de încadrare juridică a infracțiunii de dezordini în masă pot apărea anumite neclarități și imprecizii. Acest deziderat este determinat de faptul că infracțiunea de dezordini în masă poate fi confundată cu infracțiunea de vandalism , reieșind din valorile sociale la care se atentează prin comiterea actului infracțional. În acest sens,este oportună realizarea unei analize ample cu referire la delimitarea infracțiunilor în cauză or, identificarea asemănărilor și deosebirilor dintre cele două infracțiuni are un caracter indispensabil în asigurarea încadrării juridice juste faptei prejudiciabile.Item Particularităţiile excesului de autor(CEP USM, 2024-09-20) Mercuş, RaduNowdays 21st century expressed concept of the contemporary period through evolution in differnt fields of activity therefore refer also to law requires daily to adapt law of the legislation accord to the actuality so that the legal institution in the person of those who are active in the field apply the law uniformly for level of crime in society to register a minimum level and procedural actions that must taken aimed discovered also for the purpose prevent or combat crimes committed either from simple people who had no conflict with law or more complicated situations when group of people established a plan of actions to cause material or moral damage to natural or legal persons. Actually we have state institutions such as parliament which is responsible for adopt of normative acts in different fields connect national law compare to international commitments expressed through agreements signed between Republic of Moldova and European Union ensure a decent life for citizens prevent level of corruption, to develop education and culture, work conditions, social partnership for different categories of person, increase salary level, etc Respect human rights must correct illegal decisions or modify errors in activity public service accord to the necessary condition for the state fulfills obligations from example which respect obligations taken from the international level for different organizations which we have considered membership assumed certain commitments which must respect.Item ANALIZA LATURII OBIECTIVE A INFRACŢIUNII DE HULIGANISM(CEP USM, 2014) Roşca, NicolaeItem NEEXECUTAREA MĂSURILOR DIN ORDONANŢA DE PROTECŢIE A VICTIMEI VIOLENŢEI ÎN FAMILIE: DISFUNCȚIONALITĂȚI DE ORDIN JURISPRUDENȚIAL ȘI NORMATIV(CEP USM, 2022) Brînza, Serghei; Stati, VitalieArticolul 3201 din Codul penal al Republicii Moldova prevede răspunderea pentru neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executarea măsurilor stabilite de instanţa de judecată în ordonanţa de protecţie a victimei violenţei în familie. În prezentul studiu se urmărește: stabilirea disfuncționalităților ce caracterizează fie practica de aplicare a art.3201 din Codul penal al Republicii Moldova, fie cadrul normativ privind măsurile de protecţie a victimei violenţei în familie; propunerea de soluții în vederea înlăturării acestor disfuncționalități. Se relevă că prima disfuncționalitate constă în omisiunea reținerii la calificare a unor fapte cu caracter penal și/sau contravențional care însoțesc săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.3201 din Codul penal al Republicii Moldova. Se argumentează că infracțiunea prevăzută la art.3201 din Codul penal al Republicii Moldova nu poate absorbi alte fapte cu caracter penal sau contravențional. O altă disfuncționalitate constă în interpretarea uneori superficială a prevederii de la lit.b) alin.(2) art.2011 din Codul penal al Republicii Moldova. Această interpretare are ca efect supraestimarea sau subestimarea gradului de pericol social al celor săvârșite. Următoarea disfuncționalitate, legată de practica aplicării art.3201 din Codul penal al Republicii Moldova, se exprimă în aceea că delimitarea infracțiunii unice prelungite de concursul de infracțiuni se face după criterii obscure care nu respectă principiul legalității. În fine, disfuncționalitatea ce caracterizează cadrul normativ privind măsurile de protecţie a victimei violenţei în familie constă în eficiența redusă a măsurilor de protecție stabilite în legislația Republicii Moldova. Pentru a spori eficiența acestor măsuri, legiuitorului i se recomandă să completeze lista de măsuri de protecție stabilite în alin.(2) art.2787 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova și în alin.(1) art.15 al Legii nr.45/2007.Item MPREVIZIBILITATEA NORMELOR CARE INCRIMINEAZĂ INFRACȚIUNEA DE HULIGANISM(CEP USM, 2021) Rreniță, GheorgheItem HULIGANISMUL CE IMPLICĂ ACŢIUNI CARE ÎNCALCĂ GROSOLAN ORDINEA PUBLICĂ, ÎNSOŢITE DE APLICAREA VIOLENŢEI ASUPRA PERSOANELOR: DIVERGENȚE JURISPRUDENȚIALE(2017) Reniță, GheorgheAcest articol este consacrat infracțiunii de huliganism ce presupune acţiuni care încalcă grosolan ordinea publică, în soţite de aplicarea violenţei asupra persoanelor (art.287 Cod penal). În acest sens, au fost valorificate explicațiile Plenului Curţii Supreme de Justiţie din Hotărârea sa nr.4 din 19 iunie 2006 cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism prin prisma prevederilor legale, abordărilor doctrinare și practicii judiciare. S-a arătat că sintagma „acţiuni care încalcă grosolan ordinea publică” este vagă și acordă celor abilitați cu aplicarea legii penale o marjă largă de apreciere. Cu toate acestea, s-a reținut că jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului nu respinge ideea că, în anumite circumstanţe, definițiile pot avea o doză de ambiguitate, în special în domeniile în care situaţia se schimbă în funcţie de tendințele dominante în societate. Însă aceasta nu ar trebui să transforme textul de lege ce incriminează infracțiunea de huliganism într-o „normă de cauciuc” sau într-un „sac fără fund”. Norma în cauză trebuie aplicată cu un prag înalt, astfel încât să nu conducă la banalizarea justiției penale. De asemenea, s-a subliniat că încălcarea grosolană a ordinii publice prin ea însăși (fără acțiunea adiacentă – aplicarea violenţei asupra persoanelor) nu conduce la întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de huliganism. Acest aspect nu a fost înțeles în unele spețe din practica judiciară. Se argumentează că în astfel de situații poate fi aplicat art.354 „Huliganismul nu prea grav” din Codul contravențional, contravenție care, de altfel, nu presupune aplicarea violenței. Nu în ultimul rând, s-a arătat că violenţa exercitată în contextul infracțiunii de huliganism se poate solda cu vătămarea uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii, fie cu vătămare neînsemnată, care nu presupune nici dereglarea de scurtă durată a sănătăţii, nici pierderea neînsemnată şi stabilă a capacităţii de muncă.Item INFRACŢIUNEA DE HULIGANISM (art.287 CP RM): ANALIZĂ DE DREPT PENAL(CEP USM, 2015) Brînza, SergiuÎn cadrul studiului de faţă se relevă că lipsa sau prezenţa scopului de cupiditate este acel criteriu care permite delimitarea infracţiunii de huliganism (care presupune luarea ilegalăşi gratuită din motive huliganice a bunurilor străine) de infracţiunile prevăzute la art.186-188, 190-192 CP RM. De asemenea, se ajunge la concluzia că întotdeauna infracţiunea prevăzută la art.287 CP RM presupune ipostaze cu implicaţii publice. Dar numai în unele cazuri această infracţiune este săvârşită în locuri publice. Se argumentează că omorul intenţionat, ca şi vătămarea intenţionată gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, pot să reprezinte violenţa care este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice. În acest caz, calificarea trebuie făcută conform art.145, 151 sau 152 CP RM şi art.354 „Huliganismul nu prea grav” din Codul contravenţional. În cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza art.145, 151 sau 152 şi art.287 CP RM.Item SEMNIFICAŢIA ŞI ROLUL MOTIVELOR HULIGANICE ÎN CONTEXTUL INFRACŢIUNII PREVĂZUTE LA ART.287 CP RM(CEP USM, 2015) Sîrbu, VictorÎn afară de vinovăţie, care este obligatorie în toate cazurile, pentru existenţa componenţei de infracţiune legiuitorul poate să mai stabilească (explicit sau implicit) anumite cerinţe esenţiale necesare pentru întregirea laturii subiective. Un exemplu în acest sens este infracţiunea de huliganism. Deşi legiuitorul nu a prevăzut expres în dispoziţia art.287 CP RM motivele huliganice printre cauzele interne ale actului de conduită, acestea decurg din materialitatea faptei incriminate, considerent din care motivele infracţiunii de huliganism trebuie să constituie obiect al probatoriului. În contradicţie, în practica de urmărire penală şi în cea judiciară de cele mai dese ori nu se ţine cont de această realitate juridică. Mai mult ca atât, în actele procedurale emise de subiecţii oficiali de aplicare a legii penale se relevă că făptuitorul actelor de huliganism săvârşeşte fapta fără careva motive. Astfel, în prezentul demers ştiinţific, conceput din perspectivă teoreticopractică, autorul aduce argumente pertinente în vederea înlăturării acestei viziuni stereotipice, apelând la diferite sisteme de referinţe: psihologic, criminologic şi juridic. De asemenea, în studiul de faţă se probează că tocmai motivele huliganice prin natura lor sunt incompatibile cu alte motive care pot să impulsioneze conduita infracţională.