Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
10 results
Search Results
Item DEMNITATEA UMANĂ – SURSĂ ŞI FUNDAMENT AL DREPTURILOR ŞI LIBERTĂŢILOR OMULUI ÎN SECOLUL XXI. PARTEA II(2022) Dorul, Olga; Cazacu, DoinaDupă cum a fost prezentat în prima parte a acestui demers ştiinţific, el are drept scop identificarea situaţiilor particulare iscate din noile realităţi în care demnitatea umană urmează a fi protejată. Un aspect important în acest sens îl constituie respectarea demnităţii umane în condiţiile de privare de liberate şi detenţie. Or, aplicând măsuri coercitive, statul are mai multe obligaţii pozitive pe care trebuie să le onoreze, care reprezintă drepturi fundamentale ale omului: dreptul la viaţă şi integritate fizică, dreptul de a nu fi supus relelor tratamente. Vom finaliza studiul prin expunerea aspectelor etice şi juridice ale impactului sistemelor de inteligență artificială (IA) asupra demnităţii umane.Item ABUZ DE FORȚĂ LA REȚINERE CA PROBLEMĂ SISTEMICĂ A REALIZĂRII DREPTURILOR OMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA(Print-Caro, 2023) Pozneacova, VeronicaÎn conformitate cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentului inuman și degradant reprezintă un drept absolut, care nu poate fi restrâns nici în cele mai dificile situații, ca lupta cu terorismul și criminalitatea organizată. În pofida interdicției absolute de a aplicare a relelor tratamente, art. 3 din Convenție rămâne unul din cele mai des încălcate articole de către autoritățile Republicii Moldova. În perioada 2019-2022 Curtea a constatat încălcarea dreptului de a nu fi supus relelor tratamente prin aplicarea față de reclamant a forței excesive la reținerea și percheziționarea. CtEDO în jurisprudența sa a dezvoltat standardele, care se aplică la calificarea încălcării art. 3 prin abuzul de forță, printre care “proba dincolo de orice dubiu rezonabil", prezumție de aplicare a relelor tratamente și proporționalitatea aplicării forței. În cadrul studiului dat, ne propunem să analizăm încălcările constatate de CtEDO în cauza Prepelița c. Republicii Moldova cerere nr. 50799/14 din 23 iunie 2014, decizie din 3 decembrie 2019, cât și să analizăm problemele sistemice, care determina prezența abuzului de forță la reținere.Item LEGAL CHARACTERISTICS OF THE CONTRAVENTION ARREST IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA(2019) Pantea, OlegThe material published contains information about the application of the contravention sanctions by the court - the arrest, as an exceptional punishment. The proposed study reveals the definition, particularities and conditions of the arrest application in terms of the principle of freedom, expressed both in national and international norms. At the same time, the cases and categories of persons are highlighted to whom the contravention arrest cannot be applied, as well as the exception of unconstitutionality for some causes. An important part of the work is the procedure and the conditions set by the legislator for the execution of the arrest sanction, as well as the national statistics on the number of the contraveners for whom the arrest was applied.Item ANALIZA HOTĂRÂRILOR CtEDO DE CONSTATARE A ÎNCĂLCĂRII ART. 3 DE CĂTRE REPUBLICA MOLDOVA PRIN APLICAREA FORȚEI EXCESIVE LA REȚINERE(CEP USM, 2023) Pozneacova, VeronicaÎn conformitate cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentului inuman și degradant reprezintă un drept absolut, care nu poate fi restrâns nici în cele mai dificile situații, ca lupta cu terorismul și criminalitatea organizată. În pofida interdicției absolute de aplicare a relelor tratamente, art. 3 din Convenție rămâne unul din cele mai des încălcate articole de către autoritățile Republicii Moldova. În perioada 2019-2022 Curtea a constatat încălcarea dreptului de a nu fi supus relelor tratamente prin aplicarea față de reclamant a forței excesive la reținere și percheziționare. CtEDO în jurisprudența sa a dezvoltat standardele, care se aplică la calificarea încălcării art. 3 prin abuzul de forță, printre care ,,proba dincolo de orice dubiu rezonabil”, prezumție de aplicare a relelor tratamente și proporționalitatea aplicării forței. În cadrul studiului dat, ne propunem să analizăm încălcările constatate de CtEDO în cauza Prepelița c. Republicii Moldova cerere nr. 50799/14 din 23 iunie 2014, decizie din 3 decembrie 2019, cât și să analizăm problemele sistemice, care determina prezența abuzului de forță la reținere.Item ANALIZA HOTĂRÂRILOR CtEDO DE CONSTATARE A ÎNCĂLCĂRII DE CĂTRE REPUBLICA MOLDOVA A CONVENIȚIEI ÎN LEGĂTURA CU PROTESTELE DIN APRILIE 2009(CEP USM, 2021-12-08) Pozneacova, Veronica; Zaharia, VictorOn April 5, 2009, general elections were held in the Republic of Moldova. The an- nouncement of their results generated a discontent among the population expressed thro- ugh peaceful protests, which gradually turned into violent ones. The authorities applied force to the protesters, and the detained persons were subjected to inhuman, degrading treatment and torture. Among the deviations declared by the victims of these events are: unfounded and undocumented detentions, humiliation of persons, non-provision of me- dical assistance, violation of procedural rights, among which the prohibition to notify relatives, lawyer about detention, inhuman conditions of detention, torture and non-in- vestigation of these violations by the authorities. To the date, the Republic of Moldova has been convicted for human rights’ violations during the events of April 2009 in 9 ca- ses among them Muradu against the Republic of Moldova no. 26947/09, O. R. and L. R. against the Republic of Moldova no. 24129/11, Taraburca against the Republic of Moldo- va no. 18919/10, Iurcu against the Republic of Moldova no. 33759/10, Cucu and others against the Republic of Moldova no. 7753/13, 75188/13 and 76511/14, Buhaniuc against the Republic of Moldova no. 56074/10, D. against the Republica Moldova no. 25397/09. In 12 other cases the Republic of Moldova has pleaded guilty and obliged to pay compen- sation to the victims. Currently, in the process of judging of the Strasbourg High Court, there are other requests generated by the events of April 2009. In this study, there are analyzed the human rights’ violations generated by the authorities’ actions during the April protests noted by the ECtHR. The European Court started the violation of article 3 in aspects related to the application of torture, inhuman and degrading treatment, article 5 because of the unsubstantiated and undocumented mass detentions and the application of violence during the detention and article 13 because of the ineffectiveness of national remedies in cases related to torture. The analyze of this violation could prevent the sub- sequent violation of human rights in the hypothetical situation of a demonstration, which turns into mass disorder, as well as to prevent the convictions of the Republic of Moldova regarding the causes related to the events of April 2009. So, in this research we aimed to determine the ECtHR judgments according to winch the Republic of Moldova was con- 486 victed for the human rights’ violations during the events of April 2009, to analyze the common characteristic features for all these violations, to examine the statistical data on the age of the victims, the date and place of their detention, to establish the human rights violations, which have not yet been examined by the ECtHR. Despite the introduction of major modifications in the legislation regulating the limits of application of the force of collaborators of law enforcement bodies, article 3 of the ECHR that prohibits torture re- mains one of the most frequently violated by the authorities of the Republic of Moldova, which determines the necessity of analysis both the decisions of the European Court and the legislation in force.Item REMEDIILE COMPENSATORII ÎN CAZUL EXECUTĂRII PEDEPSEI DETENȚIEI PE VIAȚĂ ÎN CONDIȚII PRECARE(CEP USM, 2022) Reniţă, GheorgheThe detention of a person in precarious conditions is contrary to art. 3 of the European Convention on Human Rights. This fact was found in a number of cases against the Republic of Moldova. In this respect, it was necessary to take general measures to remedy the situation. Thus, in 2017, the Republic of Moldova regulated compensatory remedies in case of detention in precarious conditions. The remedies in question were assessed by the European Court of Human Rights as, in principle, prospects for an adequate recovery of violations of the Convention caused by precarious conditions of detention. This study argues that compensatory remedies for precarious detention are also applicable to life imprisonment.Item CONSIDERENTE TEORETICO-PRACTICE PRIVIND REGIMURILE DE DETENȚIE APLICATE MINORILOR CE EXECUTĂ PEDEAPSA PRIVATIVĂ DE LIBERTATE(CEP USM, 2022-09-30) Cojocaru, VladimirInevitably, there are children who end up in the justice system as suspects, defendants and sentenced including to custodial sentences. Of course, the particularities and content of the regulations regarding the implementation of the prison sentence for minors must be adapted to the specifics and development needs of this category of people. This article refers to the basic aspects of the current legal framework for the implementation of the prison sentence for minors, trends and regulatory needs to be approved by the legislator to achieve the purpose of the custodial sentence. Therefore, it should be organized so that the time children stay in detention institutions is as short as possible, to contribute to the social recovery of people and most importantly to prevent antisocial behavior after release from detention.Item RESOCIALIZAREA COPIILOR ÎN CONFLICT CU LEGEA ÎN CADRUL SISTEMELOR DE PROBAȚIUNE ȘI PENITENCIAR(CEP USM, 2022-09-30) Bolocan-Holban, AugustinaThe resocialization process is complex and continuous whether the minor is the probation subject or is sentenced to the deprivation of liberty punishment. The success of the activities carried out in this process depends on all the involved parties. The resocialization is the core element of probation and the legal definition demonstrates that probation represents a psychosocial assessment, control of people in conflict with the criminal law and their resocialization, adaptation of people released from detention to prevent the commission of new crimes. Children in conflict with the law are a category of probation beneficiaries to whom the same measures, the same stages of resocialization are applied, but the approach is a special one, taking into account the obligation to respect the best interest of the child. The same principle is available to children in detention in respect of whom the prison sentence is applied as a last resort.Item REȚINEREA CONTRAVENȚIONALĂ SUB ASPECTUL DREPTURILOR OMULUI(Tipografia Artpoligraf, 2021) Chetrean, Iana; Pantea, OlegThe purpose of this paper is to develop a comprehensive and in-depth study on `detention` in terms of human rights. Thus, the emphasis is on the essence of coercion - detention being a procedural measure of coercion, its particularities and the direct impact of detention on human rights. At the same time, the objective of the study is first of all, the empirical research of the way of ensuring the norms that protect the rights of the suspects detained in the custody of the bodies empowered by law. Secondly, the objective is to develop recommendations on the legislative framework, policies and procedures to ensure effective compliance with European Union instruments, but also to analyze the priority rights of the detained person.Item ABORDĂRI TEORETICO-PRACTICE PRIVIND REGIMURILE DE DETENȚIE ÎN PENITENCIARELE REPUBLICII MOLDOVA(Institutului Naţional al Justiţiei, 2021) Cojocaru, VladimirÎn acest articol s-a evidenţiat specificul punerii în executare a pedepselor privative de libertate în Republica Moldova. La fel, au fost abordatele unele aspecte teoretico-practice privind dificultăţile actuale întâmpinate în sensul realizării scopului pedepsei privative de libertate prin intermediul aplicării corespunzătoare a regimurilor progresive și regresive. O importanţă specială s-a acordat identificării reglementărilor actuale ce determină plasarea în diferite tipuri de penitenciare cu cele trei regimuri de detenţie. De asemenea, această lucrare știinţifică atrage atenţia în privinţa necesităţii desfășurării unor studii menite să contribuie la formularea propunerilor de modificare a cadrului normativ și instituţional de punere în executare a pedepselor privative de libertate, inclusiv prin prisma condiţiilor de infrastructură actuală, pentru o ponderare corespunzătoare a eforturilor necesare în procesul aplicării unor noi regimuri de detenţie. Astfel, prin analiza juridică a prevederilor actuale s-a încercat ca prezenta lucrare să fie utilă atât justiţiabililor, cât și mediului academic în privinţa realităţilor actuale privind aplicarea regimurilor de detenţie și necesităţilor de intervenţie în acest domeniu.