Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
3364 results
Search Results
Item Legea nr. 292 din 13.12.2024 - o confirmare a tendințelor Republicii Moldova de ajustare a legislației la standardele de calitate [Articol](CEP USM, 2025) Vrabie, DinaUn stat care acționează în corespundere cu interesul viitoarei generații, își asigură o dezvoltare durabilă. La acest aspect își concentrează forțele statul Republica Moldova, în special prin reglementarea unor domenii lacunare. Fiind stat semnatar al Convenției de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii încă din anul 1998, Republica Moldova a întreprins primii pași fermi în direcția implementării prevederilor internaționale ale acesteia, în anul 2020, prin introducerea unei proceduri speciale în acest sens în Codul de Procedură Civilă al RM. Actualmente, avem în vigoare începând cu 01.01.2025 o Lege privind protecția specială a copiilor împotriva deplasării în străinătate sau reținerii ilicite, care precizează și completează normele existente referitoare la procedura de înapoiere a copilului în statul reședinței sale obișnuite, cât și la procedura de exercitare a dreptului de vizitare a copilului. Legea menționată necesită ajustări și modificări, pentru a asigura efectele benefice ale acesteia pe termen lung.Item Novațiile Codului Penal prin prisma Legii nr. 136 din 06.06.2024 a infracțiunii de „îmbogățire ilicită”. Analiza comparativă [Articol](CEP USM, 2025) Vîrlan, PetruÎn contextul adoptării Legii nr. 136 din 06.06.2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului Penal și a Codului Contravențional) și publicată la 07.06.2024 în Monitorul Oficial nr. 245-246 art. 353 s-au operat modificări esențiale a mai multor norme din cadrul Codului Penal, cât și a Codului Contravențional al Republicii Moldova. Nu a fost lăsată cu vederea inclusiv infracțiunea de îmbogățire ilicită prevăzută la art. 3302 CP al RM care a modificat dispozițiile acestora de la alin. (1) și corespunzător, alin. (2). Cumulativ la modificările date, a fost introdusă o normă în partea generală a Codului Penal stipulată la art. 1262 prin care s-a oferit definiția acelui text de lege „depășiri substanțiale” de multe ori discutat în rândul practicienilor, fiind și subiect al dezbaterilor științifice. În acest sens, prezentul articol va definitiva prin metoda comparativă, modificările operate și, spre final vom veni cu concluziile privind necesitatea și corectitudinea acestor modificări.Item Статус пережившего супруга до и после модернизации Гражданского Кодекса Республики Молдова [Articol](CEP USM, 2025) Вишневская, ЮлияВ настоящей статье рассматриваются проблемы, возникшие в связи с изменением статуса пережившего супруга после модернизации Гражданского кодекса Республики Молдова. Показано, что обязательная доля в наследстве служит одним из механизмов правовой защиты семьи, обеспечивая гарантированную долю наследственного имущества. Особое внимание уделено размеру обязательной доли пережившего супруга после модернизации Гражданского кодекса Республики Молдова. Автор анализирует содержание статуса пережившего супруга до и после модернизации Гражданского кодекса, особенности размера обязательной доли в зависимости от очередности конкурирующих наследников. Анализируются зарубежные формы защиты семьи. Изучается возможность заимствования европейских форм защиты в молдавское законодательство. Автор приходит к выводу о необходимости установления различных критериев, позволяющих менять размер обязательной доли.Item Renunțarea la probe în cadrul procesului penal – chestiune de oportunitate sau obligație pozitivă [Articol](CEP USM, 2025) Ursu, DenisScopul acestui studiu îl constituie expunerea succintă a rezultatelor obținute în urma cercetării instituției renunțării la probe în cadrul procesului penal și constatării faptului dacă aceasta reprezintă totuși o chestiune de oportunitate sau constituie o obligație pozitivă. Printre obiectivele trasate se regăsește: identificarea esenței renunțării la probe în cadrul procesului penal și a incidentelor conexe, a principiului oportunității, precum și a conceptului de obligație pozitivă a statului. Studiul fiind fundamentat pe aplicarea metodelor generale de cunoaștere științifică, precum ar fi: analiza și sinteza, inducția și deducția, comparația și observația.Item Aplicarea regimului legal al bunurilor soților asupra obiectelor de proprietate intelectuală [Articol](CEP USM, 2025) Tarlapan, ArturPrezenta lucrare are ca obiectiv cercetarea modului de aplicare a regimului legal al bunurilor soților asupra obiectelor proprietății intelectuale și contribuie la soluționarea problemelor teoretice, dar cu importante aplicații practice, cu privire la calificarea ca fiind bun comun sau bun personal a drepturilor asupra rezultatelor creației intelectuale, realizate de unul din soți în timpul căsătoriei. Conceptul promovat de autor susține ideea că obiectele proprietății intelectuale creații proprii ale unuia dintre soți, sunt bunuri personale ale acestuia și nu cad sub incidența regimului comunității soților. Totodată, autorul identifică diferite ipoteze în care astfel de obiecte se supun regimului avut în vedere.Item Unele aspecte privind coraportul dintre art. 238 și 190 din Codul Penal al Republicii Moldova [Articol](CEP USM, 2025) Stratan, AndreiElucidarea aspectelor contradictorii în calificarea normelor constituie o parte importantă în efectuarea cercetării juridicopenale a unei infracțiuni. Nu reprezintă excepție infracțiunile prevăzute la art. 238 CP RM care prin structura complexă a elementelor constitutive generează anumite întrebări firești în cazul concurenței cu norma stabilită la art. 190 CP RM. Efectuarea unei delimitări este necesară, deoarece similaritatea între aceste infracțiuni creează dificultăți nu doar sub aspect doctrinar, dar și organelor de înfăptuire a justiției. Astfel, este imposibil de format un tablou întreg și clar în ceea ce privește lupta cu fenomenul dobândirii ilegale a creditelor sau împrumuturilor. Se notează că un element distinctiv esențial este latura subiectivă, sub aspectul scopului special stabilit la art. 238 și cel de cupiditate urmărit de făptuitor în cazul escrocheriei. Se atestă diferențe inclusiv în raport cu trăsăturile subiectului activ și pasiv din cadrul celor două infracțiuni concurente.Item Deepfake-ul cu conținut sexual în Republica Moldova: provocări sociale și soluții juridice [Articol](CEP USM, 2025) Stati, Vitalie; Croitor, CristinaDezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaționale și a inteligenței artificiale a adus numeroase beneficii în viața cotidiană. Cu toate acestea, respectivele tehnologii pot fi utilizate pentru a crea informații cu caracter sexual extrem de realiste, fără consimțământul persoanelor implicate. Erodarea distincției dintre adevăr și fals prin utilizarea infracțională a tehnologiilor poate avea consecințe devastatoare asupra intimității și imaginii personale. Victimele pot suferi stigmatizare socială și traume psihologice. Este important să identificăm soluții juridico-penale eficiente pentru a proteja viața privată împotriva fenomenului „deepfake”. Legislația ar trebui să includă măsuri clare pentru prevenirea și combaterea acestuia, iar conștientizarea publicului privind riscurile și impactul negativ trebuie sporită.Item Features of the criminalization of certain offenses committed by omission: a comparative analysis of the criminal legislation of Azerbaijan and foreign countries [Articol](CEP USM, 2025) Samadova, Shakhla Tofig; Gadimov, Vugar AnarIn the criminal legislation of foreign countries, socially dangerous acts objectively committed by omission are established in various legal contexts and criminalized with their distinctive characteristics. It is well known that in the legislation of foreign countries, objective omission is, in most cases, defined as a legal fact constituting the basis of criminal liability, primarily in the form of failure to fulfill specific legal duties or their improper performance, manifesting as an infringement on social relations. This article will analyze the characteristics of the criminalization of certain offenses committed by omission in the legislation of foreign countries.Item Metoda statistică în cercetarea sancțiunilor contravenționale: fundamente, tehnici și interpretări [Articol](CEP USM, 2025) Pantea, Oleg; Panchiv, OleseaÎn această lucrare ne propunem să reflectăm asupra importanței teoretice și utilității practice a metodei statistice în cercetarea contravențiilor și sancțiunilor contravenționale în Republica Moldova, evidențiind modul în care colectarea, prelucrarea și interpretarea datelor statistice contribuie la identificarea tendințelor, frecvenței și distribuției contravențiilor și a măsurilor de sancționare, generând premise esențiale pentru evaluarea eficienței sistemului actual de sancțiuni contravenționale aplicabile în Republica Moldova. În plus, acest demers științific va sublinia rolul analizei statistice în anticiparea evoluției fenomenului contravenționalității și în fundamentarea unor politici publice eficiente de prevenire a faptelor contravenționale și de consolidare a ordinii sociale. Astfel, printr-o abordare metodologică riguroasă, această cercetare urmărește să completeze literatura de specialitate și să devină un reper pentru viitoare analize interdisciplinare, integrând științele juridice, sociologia și statisticile sociale, pentru o mai bună înțelegere și gestionare a fenomenelor contravenționale.Item Formele manageriale ale justiției contemporane [Articol](CEP USM, 2025) Negru, Andrei; Doina, AuricaPrezentul articol supune analizei și identifică principalele forme manageriale ale justiției contemporane, precum: managementul strategic, managementul operațional, managementul resurselor umane, digitalizarea justiției, monitorizare și evaluare, managementul calității, cooperare interinstituțională, transparența și comunicarea publică. Drept urmare, cercetarea actuală a formelor manageriale a justiției contemporane identifică o diversitate largă și complexă de cercetare a: managementului operațional și a proceselor de monitorizare și evaluare a activității resurselor umane în ansamblu; comportamentului organizațional, proceselor interne și implicarea diferitor subiecți de drept public în procesul de administrare a justiției contemporane; mecanismelor necesare de a asigura standarde de calitate și eficiență în activitatea justiției.