Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
4 results
Search Results
Item Latura obiectivă a infracţiunii de îmbogăţire ilicită [Articol](Î.S. „Tipografia Centrală”, 2022) Vîrlan, Petru;Infracţiunea de îmbogăţire ilicită a fost, este şi nu-şi va pierde actualitatea în contextul dezvoltării relaţiilor sociale, economice şi politice. Dat fiind faptului că în componenţa acestei infracţiuni regăsim un element specific, ce se referă la modalitatea de săvârşire a infracţiunii de către o persoană cu funcţie de răspundere sau de către o persoană publică, considerăm că este imperios de necesar să relatăm despre acest fapt şi să venim cu precizări, precum şi să stabilim factorii care au stat la baza formării acestui element fără de care nu este posibilă incriminarea infracţiunii. Susţinem ideea precum că acest aspect trebuie discutat în contextul numeroaselor cauze penale care au stat la baza acestui articol şi care, adesea, provoacă dificultăţi organului de urmărire penală.Item Justificarea uzucapiunii [Articol](CEP USM, 2021) Crețu, IonFiind un mod de dobândire a proprietății prin efectul posesiei îndelungate, uzucapiunea a determinat necesitatea găsirii unor raționamente juridice care să-i justifice existența și, respectiv, să-i contureze conținutul său juridic. Punerea în discuție a tezelor justificative ale uzucapiunii favorizează buna înțelegere a esenței și naturii juridice a acestei importante instituții de drept privat.Item ANALIZĂ DE DREPT PENAL A INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE LA ART.186 „FURTUL” DIN CODUL PENAL(CEP USM, 2013) Brînza, Sergiu; Botezatu, IgorObiectul prezentei cercetări îl constituie caracteristicile elementelor constitutive (obiectul infracţiunii; latura obiectivă a infracţiunii; latura subiectivă a infracţiunii; subiectul infracţiunii), precum şi ale elementelor circumstanţiale agravante ale infracţiunilor prevăzute la art.186 CP RM. De asemenea, se explică de ce art.186 CP RM stabileşte răspunderea pentru patru infracţiuni de sine stătătoare (şi nu pentru una singură, aşa cum s-a considerat până acum): nu există o componenţă „de bază” de furt care ar consta în sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, componenţă care: 1) nu ar presupune producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv având o mărime concretă şi 2) pe care s-ar grefa în calitate de circumstanţe agravante: a) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv în proporţii mici; b) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv a cărui mărime este între limitele de 25-2500 unităţi convenţionale; c) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv în proporţii considerabile); d) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv în proporţii mari; e) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv în proporţii deosebit de mariItem NOŢIUNEA ŞI SEMNELE SUSTRAGERII: ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE(CEP USM, 2014) Brînza, SergiuAcest articol este consacrat analizei aspectelor teoretice şi practice ale noţiunii şi semnelor sustragerii. Este formulată definiţia noţiunii de sustragere. În continuare, sunt examinate cele şapte semne constitutive ale noţiunii în cauză: 1) „luarea”; 2) „din posesia altuia”; 3) „a bunurilor mobile”; 4) „ilegală”; 5) „gratuită”; 6) „care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acestuia”; 7) „săvârşită în scop de cupiditate”. Examinarea acestor semne se realizează în cadrul analizei elementelor componenţei generice a infracţiunii de sustragere, componenţă ce formează un sistem integral.