Facultatea de Drept / Faculty of Law

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6

Browse

Start date: 2022End date: 2022

Search Results

Now showing 1 - 10 of 507
  • Thumbnail Image
    Item
    Limitele modificării învinuirii în instanţa de judecată
    ("CentroGrafic" SRL, 2022-06-03) Postică, Aureliu
    Examinarea în instanța de judecată, doar a acelor limite ale acuzaţiei, care au fost înaintate în modul prevăzut de lege învinuitului/inculpatului, reprezintă un mecanism important stabilit de legislația procesual-penală pentru judecarea cauzei. Condițiile generale ale limitelor judecării cauzei privitor la conținutul învinuirii şi persoana acuzată, permit modificarea acesteia strict în limitele stabilite de lege. Modificarea oricărui element al structurii învinuirii, poate atrage încălcarea condiției de neagravare a situației inculpatului sau a dreptului acestuia la apărare. Cu toate acestea, învinuirea formulată în actul procedural de sesizare a instanței, poate atrage, într-o măsură strict determinată de lege, modificarea sau corectarea acesteia. Scopul şi obiectivele studiului au constat în examinarea conținutului și mecanismului de realizare a modificării învinuirii în instanța de judecată în sensul neagravării situaţiei inculpatului. În același timp, instituţia cercetată are drept scop scoaterea în evidență a acelor împrejurări care determină aplicarea acestei instituții procesuale. Obiectivele cercetării au fost conturate prin prisma analizei limitelor judecării cauzei penale și condițiilor de lărgire a acestora; studierii și evidențierii condițiilor de modificare a învinuirii în sensul atenuării situației inculpatului; identificarea și interpretarea circumstanțelor ce condiționează modificarea învinuirii în sensul neagravării situației inculpatului; formularea concluziilor și recomandărilor de lege ferenda pe segmentul aplicării și realizării prevederilor mecanismului prevăzut de art. 325 alin.(2) Cod de procedură penală.
  • Thumbnail Image
    Item
    Analiza comparativă a sistemelor de răspundere disciplinară a judecătorilor din Europa
    ("Print-Caro" SRL, 2022-04-22) Gavrilenco, Natalia
    Funcționarea democrației depinde de respectarea principiului separării puterilor publice, de respectarea principiului legalității. Traseul Republicii Moldova este orientat către integrarea europeană, ceea ce impune respectarea standardelor internaționale cu privire la independența justiției. Autorul pornește de la teza: în materia răspunderii disciplinare este foarte important să se realizeze un echilibru între necesitatea de a fi sancţionată conduita magistratului, care este incompatibilă cu exigenţele deontologice impuse acestui corp profesional, şi necesitatea de a-i fi respectată independenţa. Studiul supune analizei diverse sisteme de răspundere disciplinară a judecătorilor din Europa. În concluzie, autorul subliniază că aspectele etice ale conduitei judecătorilor trebuie discutate din diverse motive, analizând și experiența statelor europene. Astfel autorul va aborda câteva sisteme de răspundere disciplinară a judecătorilor din Europa.
  • Thumbnail Image
    Item
    Răspunderea disciplinară raportată la independența judecătorului
    (CEP USM, 2022) Gavrilenco, Natalia
    From the perspective of the judge’s disciplinary liability, we emphasize the need to achieve a balance between the desire to sanction the judge and the need to respect his independence. Maintaining this balance is possible by understanding the concept of the judge’s independence by highlighting the national legal framework, as well as identifying the facts that can be treated as disciplinary violations in the activity performed by the judge.
  • Thumbnail Image
    Item
    Rolul procurorului general la reluarea urmăririi penale
    (Tipografia "Centro Grafic" SRL, 2022-06-03) Bodean, Valeriu
    În articolul de mai jos se propune o abordare originală a rolului și locului Procurorului General, în calitatea sa de prim-responsabil de asigurarea unei bune activități a procuraturii pe domeniul-cheie de activitate a instituției, și anume: cel de gestionare a procedurilor penale. Chestiunile care se încearcă a fi propuse pentru discuții nu sunt generice sau strategice, ci își au reperul pe prevederi legale specifice, stricte, care reglementează instituția reluării urmăririi penale după adoptarea de către procurori a unor decizii procesuale cu efect de sistare a activităților într-o lucrare penală. Subsecvent, se face o tentativă de a identifica temeiurile, motivele și necesitatea implicării directe a Procurorului General în activitatea de control și reacționare a Procurorului General la soluțiile procurorilor ierarhic superiori, pornind de la ideea că atribuțiile funcționale ale primei persoane în Procuratură sunt extrem de variate și implică, de rând cu drepturile și obligațiile de ordin procesual, și sarcini cu caracter administrativ și organizatoric, în condițiile în care în cadrul procuraturii, la nivel teritorial și central, activează și altor procurori cu drept de control.
  • Thumbnail Image
    Item
    Particularitățile controlului realizat de către procurorul ierarhic superior la urmărirea penală
    (CEP USM, 2022-03-24) Roman, Dumitru
    The control of the higher hierarchical prosecutor in the criminal investigation has the following features:1) The control of the higher hierarchical prosecutor in the prosecution is carried out ex officio, upon complaint, request or as a result of appeals lodged by the prosecution officer or, as the case may be, by the prosecutor; 2) Compliance with the legal provisions regarding the hierarchy of prosecutors provided in art. 531 par. (1) of the Code of Criminal Procedure; 3) Merging the higher hierarchical prosecutor’s duty to amend, cancel acts of subordinate prosecutors with that of giving written instructions; 4) Examination of complaints, without any limits, regarding the actions, failures to act and acts of the subordinate prosecutors.
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
    Elements of forensic tactics regarding the representation of the public prosecution in court
    (2022) Vizdoagă, Tatiana
    The complex and responsible activity of the prosecutor in the criminal trial ends by representing the public (state) prosecution before the court. The judicial process is carried out on the basis of the adversarial principle. Although the procedural aspects of the state prosecutor's activity in court were thoroughly investigated in specialized sources, the tactics of representing the prosecution did not exhaust their scientific and practical value and interest. In a special light, certain forensic procedures and methods are required, mirrored mainly for the preliminary phase, with application by the prosecutor in order to prove the accusation in court. This paper focuses on the identification and analysis of hypotheses to justify the need to apply the elements of forensic tactics to the representation of the public prosecution by the prosecutor in court. Thus, it was argued the need to adapt and apply in new conditions, adversarial ones, the elements of forensic tactics in the activity of the prosecutor at each stage of the trial of the criminal case: at the preliminary hearing, during the preparatory part of the hearing, at the judicial investigation and judicial debates. The proactivity of the prosecutor at the trial stage will depend primarily on the knowledge the prosecutor possesses about the tactics of presenting evidence and the ability to interpret it in favor of the prosecution. If he does not have the necessary professional skills, the prosecutor will encounter serious difficulties in the adversarial trial. However, in the present study certain aspects of forensic tactics are analyzed, which ensure a good quality of representation by the prosecutor of the public prosecution at the trial stage.
  • Thumbnail Image
    Item
    Elemente de tactică criminalistică privind reprezentarea acuzării publice în instanța de judecată
    (2022) Vizdoagă, Tatiana
    Activitatea complexă şi responsabilă a procurorului în procesul penal se încheie prin reprezentarea acuzării publice (de stat) în fața instanței de judecată. Procesul judiciar se desfășoară în baza principiului contradictorialității. Deși aspectele procesuale ale activităţii acuzatorului de stat în instanţa de judecată, în sursele de specialitate au fost cercetate temeinic, tactica reprezentării acuzării nu i-a epuizat valoarea şi interesul științific și practic. Într-o lumină aparte se cer oglindite anumite procedee şi metode criminalistice, elaborate preponderent pentru faza prejudiciară, cu aplicare de către procuror în scopul probării acuzării în judecată. Prezenta lucrare se focusează pe identificarea și analiza unor ipoteze de justificare a necesității aplicării elementelor de tactică criminalistică la reprezentarea acuzării publice de către procuror în instanța de judecată. Astfel, s-a argumentat necesitatea adaptării și aplicării în condiții noi, de contradictorialitate, a elementelor de tactică criminalistică în activitatea procurorului la fiecare dintre etapele judecării cauzei penale: la ședința preliminară, în cursul părții pregătitoare a ședinței de judecată, la cercetarea judecătorească și în cadrul dezbaterilor judiciare. Proactivitatea procurorului la faza judecării va depinde în primul rând de cunoștințele pe care el le posedă cu privire la tactica prezentării probelor și de capacitatea sa de a le interpreta în favoarea acuzării. Dacă nu are abilitățile profesionale necesare, va întâmpina dificultăți serioase în procesul contradictorial. Or, în prezentul studiu sunt analizate anumite aspecte de tactică criminalistică prin care este asigurată o bună calitate a reprezentării de către procuror a acuzării publice la faza judecării.
  • Thumbnail Image
    Item
    Responsabilitatea de a proteja - instrument eficient în vederea izbăvirii omenirii de flagelul războiului
    (2022) Dorul, Olga; Roșior, Cristina
    Responsabilitatea de a proteja este un concept politico-juridic inspirat din angajamentul Națiunilor Unite de a proteja omenirea de crime de război, genocid și alte crime împotriva umanității. La baza responsabilității de a proteja se află un set de principii care au fost aprobate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în anul 2005 și consolidate în anii 2009 și 2011. În esență, responsabilitatea de a proteja se rezumă la angajamentul comunității internaționale de a oferi protecție populației unui stat împotriva crimelor de război sau de atrocități în masă atunci când statul vizat nu poate sau nu dorește să îndeplinească această misiune. În prezentul articol ne propunem să determinăm geneza, conținutul și rolul principiului responsabilității de a proteja în sistemul dreptului internațional, cât și să evaluăm oportunitatea și eficiența acestui instrument în menținerea păcii, securității și stabilității internaționale.
  • Thumbnail Image
    Item
    Implementarea acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul învățământului superior
    (CEP USM, 2022-05-16) Zaharia, Virginia; Pozneacova, Veronica
    In 2014, it was signed the Association Agreement between the Republic of Moldova and the EU. It provided the set of the complex measures that should be implemented in the Higher Education field. These measures refer to the standards of education’s evaluation, accreditation of educational programs, reform of the vocational and university education system, implementation of the lifelong learning concept, and implementation of international projects in education. Implementing the Association Agreement between the Republic of Moldova and the EU in education determined the adoption of several primary and secondary normative acts. We examined the National Action Plans for implementing the Association Agreement Moldova – EU in 2014-2016, 2017-2019, establishing the evolutions of the reforms in education. In this study, we aimed to determine the Association Agreement’s provisions in high education, to analyze the positive obligations assumed by the Republic of Moldova, and to examine the normative provisions by which our state realized these obligations.