Facultatea de Drept / Faculty of Law

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6

Browse

Author: search.filters.author.Stati, VitalieEnd date: 2019

Search Results

Now showing 1 - 10 of 41
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
    ESTE OARE OPORTUNĂ INCRIMINAREA ÎMBOGĂŢIRII ILICITE ÎN REPUBLICA MOLDOVA?
    (CEP USM, 2014) Brînza, Serghei; Stati, Vitalie
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
    CRUZIMEA FAȚĂ DE ANIMALE: ANALIZĂ DE DREPT PENAL
    (CEP USM, 2019) Brînza, Sergiu; Stati, Vitalie
    Studiul de față reprezintă o primă încercare de analiză a infracțiunii de cruzime față de animale, prevăzute la art.222 1din Codul penal. Este identificat obiectul juridic special al acestei infracțiuni –relațiile sociale cu privire la atitudinea umană față de animale. Se relevă că obiectul material al infracțiunii prevăzute la art.222 1din Codul penal îl reprezintă orice animale care posedă sistem nervos și care sunt capabile să simtă durerea sau suferința. Se stabilește deosebirea dintre cele două modalități normative ale faptei prejudiciabile prevăzute la art.222 1din Codul penal –tratarea cu cruzime a animalelor și torturarea animalelor. Sunt analizate cele două urmări prejudiciabile ale infracțiunii prevăzute la art.222 1din Codul penal –durerea sau suferinţa animalului și mutilarea sau moartea animalului. Se ajunge la concluzia că latura subiectivă a infracţiunii în cauză se caracterizează prin intenție directă sau indirectă. Se stabilește că subiectul infracţiunii prevăzute la art.222 1 din Codul penal este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârşirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani. Sut examinate circumstanț ele agravante consemnate la lit.a)- c) alin.(2) art.222 1 din Codul penal. Este supusă analizei conexitatea dintre infracțiunea prevăzută la art.222 1 din Codul penal și alte fapte penale sau contravenționale. Se propune operarea unor amendamente în acest articol și în art.157 din Codul contravențional, pentru a se asigura respectarea cerințelor de accesibilitate și previzibilitate a legii care derivă din art.22 și 23 din Constituție.
  • Thumbnail Image
    Item
    APLICAREA RĂSPUNDERII PENTRU OMORUL PREVĂZUT LA lit . O ) alin .(2) art .145 DIN CODUL PENAL: ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE
    (CEP USM, 2019) Brînza, Sergiu; Stati, Vitalie
    Scopul acestei investigații constă în anali za aspectelor teoretice și practice ale aplicării răspunderii pentru infracțiunea prevăzută la lit.o) alin.(2) art.145 CP RM: omorul săvârșit de către o persoană care anterior a săvârşit un omor intenţionat prevăzut la alin.(1) art.145 CP RM. Se ajunge la concluzia că repetarea infracțiunii (în măsura în care aceasta s - a păstrat în legea penală în vigoare) este o instituție complementară concursului de infracțiuni. Se relevă că opusul regulii prevăzute la alin.(1) art.33 CP RM presupune că dispoziția de la lit.o) alin.(2) art.145 CP RM devine aplicabilă în cazul în care sunt îndeplinite următoarele trei condiții: 1) omorul este săvârşit de o persoană care a comis anterior o infracţiune prevăzută la alin.(1) art.145 CP RM; 2) făptuitorul nu a fost condamnat a nterior pentru niciuna dintre faptele de omor care se repetă ; 3) nu a expirat termenul de prescripţie de tragere la răspundere penală stabilit la art.60 CP RM. Se arată că dispoziția de la lit.o) alin.(2) art.145 CP RM poate fi aplicată, de exemplu, în caz ul în care infracțiunea specificată la art.27 și la alin.(1) art.145 CP RM este urmată de o altă infracțiune prevăzută și ea la art.27 și la alin.(1) art.145 CP RM. Într - un asemenea caz, calificarea trebuie făcută în baza art.27 și lit.o) alin.(2) art.145 CP RM. Se demonstrează că dispoziția de la lit.o) alin.(2) art.145 CP RM se aplică îndiferent de numărul de omoruri care se repetă. Se concluzionează: nu este admisibil ca, în contextul aceleiași infracțiuni de omor, la calificare să se rețină atât circums tanța agravantă consemnată la lit.g) alin.(2) art.145 CP RM, cât și circumstanța agravantă prevăzută la lit.o) alin.(2) art.145 CP RM
  • Thumbnail Image
    Item
    CONDAMNAREA PENTRU O TÂLHĂRIE INEXISTENTĂ: ANALIZA UNEI SPEȚE DIN JURISPRUDENȚĂ
    (2018) Stati, Vitalie
    În cadrul prezentului studiu, se efectuează analiza unei spețe în care s-a dispus condamnarea, printre altele, pentru infracțiunea prevăzută la lit.e) alin.(2) art.188 CP RM (tâlhăria săvârșită cu aplicarea armei sau a altor obiecte folosite în calitate de armă). Ca rezultat al examinării doctrinei și jurisprudenței relevante, se demonstrează că în speța care constituie obiectul prezentului studiu, urma să se aplice alin.(2) art.78 și 106 Cod contravențional. Se ajunge la concluzia că nu poate intra sub incidența legii penale cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere, în cazul în care fapta nu reprezintă o sustragere şi nu întruneşte elementele unei infracţiuni, faptă care este însoțită de vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătăţii sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă, a capacităţii de muncă. Aplicarea într-un asemenea caz a lit.e) alin.(2) art.188 CP RM înseamnă nu altceva decât aplicarea legii penale prin analogie.
  • Thumbnail Image
    Item
    ÎNCĂLCAREA DIN NEGLIJENŢĂ A REGULILOR ŞI METODELOR DE ACORDARE A ASISTENŢEI MEDICALE , PRIVITĂ PRIN PRISMA DECIZIEI CURȚII CONSTITUȚIONALE NR. 44/2018
    (CEP USM, 2019) Stati, Vitalie
    Nu pot fi acceptate mai multe dintre argumentele formulate în Decizia Curții Constituționale nr. 44/2018. În opinia autorului, sintagma „regulilor sau metodelor de acordare a asistenţei medicale” din art.213 CP RM nu corespunde cerințelor de accesibilitate și previzibilitate a legii, deci nu este conformă cu prevederile articolelor 22 și 23 din Constituție. Toate (fără excepție) regulile sau metodele de acordare a asistenţei medicale (în sensul art.213 CP RM) trebuie să corespundă principiului legalității. Fiind o normă penal ă divizată (incompletă; de blanchetă; de trimitere; de referire), art.213 CP RM se poate completa doar printr-o normă juridică. În cazul infracțiunii prevăzute la art.213 CP RM, standardul obiectiv se exprimă în aceea că medicul sau un alt lucrător medical trebuie să acorde asistenţa medicală în corespundere cu regulile sau metodele normative de acordare a acestei asistențe. Lipsa caracterului normativ al regulilor sau metodelor de acordare a asistenței medicale echivalează cu lipsa standardului obiectiv, ceea ce exclude aplicarea art.213 CP RM. Opinia expertului judiciar nu poate compensa în niciun caz lacunele cadrului normativ în domeniul de acordare a asistenţei medicale. Problema privind reglementarea parțială a domeniului medical nu trebuie soluționată pe calea denormativizării art.213 CP RM. Soluția este alta:toate actele care conțin reguli sau metode de acordare a asistenţei medicale (în sensul art.213 CP RM) trebuie aprobate prin ordine ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale și publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.