Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
16 results
Search Results
Item Unele aspecte privind scopul infracțiunii de hărțuire sexuală(Artpoligraf, 2015) Botnarenco, MihaelaTextul incriminatoriu prevăzut la art.173 din Codul penal al Republicii Moldova (în continuare CP RM) [1] consacră expres existența unui scop special la săvârșirea hărțuirii sexuale, care consistă în determinarea unei persoane la raporturi sexuale ori la alte acţiuni cu caracter sexual nedorite. În absența unui atare scop, comportamentul manifestat de făptuitor nu va putea fi încadrat în temeiul art.173 CP RM. Deopotrivă, precizăm că scopul enunțat în textul normativ analizat constituie premisa plasării normei privind hărțuirea sexuală în Capitolul IV „Infracțiuni privind viața sexuală” al Codului penal al Republicii Moldova. Susținem că, deși autoritatea legislativă autohtonă a formulat la plural expresiile „raporturi sexuale” și „alte acțiuni cu caracter sexual” în ipoteza comiterii hărțuirii sexuale, este de ajuns ca făptuitorul să urmărească determinarea victimei la un singur raport sexual ori la o singură altă acțiune cu caracter sexual. Altminteri, interpretând ad litteram locuțiunea „raporturi sexuale ori alte acțiuni cu caracter sexual nedorite”, în sensul că comportamentul manifestat de făptuitor este îndreptat spre determinarea victimei la mai multe raporturi sexuale ori la mai multe alte acțiuni cu caracter sexual, nu ar corespunde finalității normei de incriminare și cel mai probabil nici voinței legiuitorului. Într-un alt context, consemnăm că scopul consacrat la art.173 CP RM poate viza atât beneficiul făptuitorului, cât și al unei terțe persoane. Or, norma incriminatorie a hărțuirii sexuale nu stipulează explicit că făptuitorul săvârșește fapta urmărind realizarea scopului în beneficiul personal. In fine, concretizăm că hărțuirea sexuală este o infracțiune cu componență formală. În acest sens, calificarea hărțuirii sexuale este determinată de stabilirea la comiterea faptei a scopului special prevăzut în textul incriminatoriu, însă nu și de realizarea acestuia.Item Copiii – victime ale femicidului(CEP USM, 2022) Botnarenco, Mihaela; Gurev, DorinaThis article presents statistical data on violence against women perpetrated within the family environment and cases of death resulting from domestic violence. It also examines the national legal framework regarding the protection of children orphaned because of femicide. Opinions of experts on the consequences of children witnessing/experiencing femicide are discussed. Furthermore, examples of good practices from other countries regarding the regulation of femicide and the protection of children orphaned by femicide are provided. In conclusion, it is appreciated that eradicating violence against women does not necessarily require the criminalization of femicide as a separate legal concept, as the acts in question fall under the scope of the Penal Code in the context of homicide in general. Finally, recommendations are made to improve the legal framework in this matter.Item Problematica stimulării prin mijloace de drept penal în cazul actelor teroriste: analiza legislației naționale și de drept penal comparat [Articol](CEP USM, 2020) Gurev, Dorina; Botnarenco, MihaelaFrom the content of the mentioned provisions results the will of the national legislator to use additional means, both for the prevention of acts of terrorism and for minimization of the damage that may arise because of a terrorist act, such as stimula ting the perpetrator to a positive behavior. It shows the evolution of the „collaborators of justice” in the context of the criminal regulations of some states, as well as some incursions into the supranational legislation. It’s argued that the use of collaborators of justice has now become a measure that can no longer be avoided by the states if an effective fight against multiple manifestations of crime, especially the organized one, is desired.Item Unele precizări privind proporționalitatea apărării cu gravitatea atacului în caz de legitimă apărare [Articol](CEP USM, 2022) Botnarenco, MihaelaThe object of the present scientific research refers to the problem of the proportionality of the defense with the seriousness of the attack in the case of self-defense. It is shown that limiting the right to defense based on the criterion of proportionality excludes, in certain cases, the possibility of invoking self-defense. Likewise, it is shown that in the context of evaluating the proportionality of the defense with the seriousness of the attack, the interpreter will not have to limit himself to balancing the social values confronted, making them detached from any other type of element, but will be obliged to take into account both the defensive and offensives means used, the circumstances and conditions of the production of the attack and defense, the physical and mental characteristics of the attacker and the defender, as well as other elements that can help to clarify that questionItem Subiectul infracţiunii de hărţuire sexuală [Articol](CEP USM, 2014) Botnarenco, MihaelaItem Normele de incriminare în alb: probleme de accesibilitate [Articol](CEP USM, 2020) Botnarenco, MihaelaItem VICTIMA INFRACȚIUNILOR PREVĂZUTE LA art.259 DIN CODUL PENAL(CEP USM, 2022) Botnarenco, Mihaela; Strîmbeanu, AlexandruÎn acest studiu sunt stabilite caracteristicile pe care le posedă victima infracțiunilor prevăzute la art.259 CP RM. Se argumentează că sintagma „subiectul pasiv al infracțiunii” nu este aplicabilă în raport cu această victimă. Se relevă de ce statul nu poate avea calitatea de victimă a infracțiunilor prevăzute la art.259 CP RM. Se arată că victima în cauză este participantă la relațiile sociale apărate împotriva infracțiunilor prevăzute la art.259 CP RM: 1) relaţiile sociale cu privire la accesul autorizat sau permis la informaţia computerizată și/sau 2) relaţiile sociale cu privire la integritatea, autenticitatea, disponibilitatea sau ireproductibilitatea informației computerizate ori funcționalitatea calculatoarelor, a sistemului sau a reţelei informatice, apărate împotriva cauzării de: 1) daune în proporții mari (în cazul infracțiunii prevăzute la alin.(1)); 2) daune în proporții deosebit de mari (în cazul infracțiunii prevăzute la lit.h) alin.(2)).Item SISTEMUL INFORMATIC ȘI REȚEAUA INFORMATICĂ: OBIECTE MATERIALE ALE INFRACȚIUNILOR PREVĂZUTE LA art.259 DIN CODUL PENAL(CEP USM, 2022) Botnarenco, Mihaela; Strîmbeanu, AlexandruObiectul material secundar al faptelor incriminate la art.259 din Codul penal al Republicii Moldova îl formează, între altele, sistemul informatic sau reţeaua informatică. În prezentul studiu este efectuată analiza noțiunilor „sistem informatic” și „rețea informatică”. În acest scop sunt examinate definițiile normative și doctrinare ale acestor noțiuni. Este criticată definiția dată noțiunii „sistem informatic” la lit.a) art.2 al Directivei 2013/40/UE. Este stabilită relația dintre noțiunile „sistem informatic” și „sistem informațional”, precum și relația dintre noțiunile „sistem informatic” și „rețea informatică”. Sunt relevate împrejurările în care devine posibil concursul ideal al infracțiunilor prevăzute la art.259 și 2611 din Codul penal al Republicii Moldova. Nu în ultimul rând, este propusă completarea Codului penal al Republicii Moldova cu articole în care ar fi definite noțiunile „sistem informatic” și „reţea informatică”.Item RĂSPUNDEREA PENTRU INFRACȚIUNILE DE INSOLVABILITATE: ASPECTE EVOLUTIVE(CEP USM, 2022) Botnarenco, Mihaela; Vîrlan, PetruÎn prezentul demers științific este examinată evoluția reglementărilor din Republica Moldova vizând răspunderea pentru infracțiunile de insolvabilitate. Se stabilește că infracțiunile de insolvabilitate își au originea încă din antichitate, dar reglementările în domeniu sunt mai nuanțate începând cu Evul Mediu. Din momentul adoptării actualului Cod penal, textele incriminatoare ale faptelor de insolvabilitate au făcut obiectul mai multor intervenții legislative, în special în partea sancțiunii. În același timp, prevederile relevante în domeniu necesită a fi perfecționate. Inter alia, se arată că, din punct de vedere conceptual, termenul „bancrută” desemnează denumirea cea mai potrivită a infracțiunilor examinate. Deopotrivă, se arată că noțiunea de insolvabilitate prevăzută în Legea Republicii Moldova nr.149/2012 nu caracterizează ipso facto o infracțiune, ci desemnează o anumită stare/situație. Totuși, dacă respectiva stare este creată (fie agravată) intenționat sau fictiv de către o persoană, în condițiile normelor specificate la art.252 ori 253 CP RM, poate deveni incidentă răspunderea penală.Item PRACTICA APLICĂRII RĂSPUNDERII PENALE PENTRU HĂRȚUIRE SEXUALA : PROBLEMATICA ȘI PERSPECTIVE DE SOLUȚIONARE(CEP USM, 2022) Stati, Vitalie; Botnarenco, MihaelaThe purpose of this article is to examine the errors of application of art.173 Criminal Code of Republic of Moldova (further CP RM). As a result of the study, the following conclusions are formulated: in frequent cases in judicial practice, the explanations from point 18 of the SCJ Plenum Decision no. 17/2005 are ignored; errors in the application of art.173 CP RM continue to be admitted, of which we note: a) physical coercion is interpreted as a form of manifestation of physical behavior within the meaning of art.173 CP RM; b) taking advantage of the person's inability to defend himself or express his will is seen as a way to achieve sexual harassment; c) the threat of violence is considered a threat within the meaning of art. 173 of the CP RM; d) there is no clear delimitation between threat and blackmail, seen as normative modalities of the adjacent action within sexual harassment. In conclusion, in order to ensure the application of art.173 CP RM in accordance with the principle of legality, it is proposed to improve this article.