Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
11 results
Search Results
Item Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 233 din Codul Penal [Articol](CEP USM, 2012) Boldescu, AnastasiaThe relational-value approach is based on the scientific conception of the juridical object of an offense. The offense, provided in art. 233 of the Criminal Code of the Republic of Moldova, is one of the factors that negatively influence the biodiversity of wildlife, which is an essential element of the planetary cycle of matter, climate formation and the potential for renewal of natural resources. The special juridical object of the illegal hunting must derive from the generic legal object of the offense provided in Chapter IX of the special part of the Criminal Code of the Republic of Moldova, i.e. social relations regarding the environment. The special juridical object of the illegal hunting has a unitary character. Biodiversity is that key attribute, which allows us to identify the special juridical object of the offense provided in art. 233 in the Criminal Code of the Republic of Moldova. Only after establishing the material object of the offense provided in art. 233 in the Criminal Code of the Republic of Moldova, we can find out what is the special juridical object of this offense.Item Considerații introductive privind obiectul material al infracțiunii prevăzute la art. 233 din Codul Penal [Articol](CEP USM, 2023) Boldescu, AnastasiaThe material object of the offense, provided in art. 233 of the Criminal Code of the Republic of Moldova, is represented by living animals. Only living animals can ensure the participation of members of society in social relations defended against the offense provided in art. 233 CP RM. If at the moment of committing the offense the perpetrator erroneously considers that the hunted animal is alive, then art. 27 and 233 of the Criminal Code of the Republic of Moldova must be applied. Fauna, which forms the material object of the offense provided in art. 233 of the Criminal Code of the Republic of Moldova, is represented by animals (except snails, snakes, frogs or other such creatures that are not likely to be hunted). Fauna, which forms the material object of the offense provided in art. 233 of the Criminal Code of the Republic of Moldova, cannot be reduced to the notion “animals whose hunting is permitted under the law”. The material object of the offense, provided in art. 233 of the Criminal Code of the Republic of Moldova, has a wider sphere than that of the notion “animals whose hunting is permitted under the law”. Of course, animals, whose hunting is prohibited under the law, can also be the material object of this offense.Item Conținutul ilegalității faptei care este incriminată în art. 233 din Codul Penal al Republicii Moldova. Vânatul fără autorizația corespunzătoare [Articol](CEP USM, 2023) Boldescu, AnastasiaÎn prezentul studiu se încearcă găsirea răspunsului la următoarea întrebare: formează oare oricare vânat ilegal (vânătoare ilegală) conținutul acțiunii prejudiciabile prevăzute la art. 233 din Codul Penal al Republicii Moldova? În afară de aceasta, este inițiată analiza condițiilor în care vânatul devine ilegal. Este identificat rolul dispoziției de referire în procesul de interpretare a art. 233 din Codul Penal al Republicii Moldova. Se demonstrează că ilegalitatea vânatului în sensul art. 233 din Codul Penal al Republicii Moldova nu se reduce la încălcarea prevederilor unei legi care reglementează activitatea de vânat (vânătoare). De asemenea, se relevă că ilegalitatea vânatului (vânătorii) nu întotdeauna presupune ilegalitatea acestei fapte în sensul art. 233 din Codul Penal al Republicii Moldova. În final, sunt analizate toate tipurile de autorizație corespunzătoare în sensul art.233 din Codul Penal al Republicii Moldova. Sunt identificate actele care nu intră sub incidența noțiunii „autorizația corespunzătoare” din art. 233 din Codul Penal al Republicii Moldova.Item Vânatul în perioada interzisă – ipoteză prevăzută de art. 233 din Codul Penal al Republicii Moldova [Articol](CEP USM, 2023) Dumneanu, Ludmila; Boldescu, AnastasiaPentru a percepe semnificația sintagmei „în perioada interzisă”, utilizată în art. 233 din Codul Penal al Republicii Moldova, este necesar să luăm în considerare prevederile actelor normative de referință pentru acest articol. În cadrul acestor acte normative se face diferențierea între termenele permise pentru vânătoare și termenele interzise pentru vânătoare. Prevederile normative privind termenele interzise pentru vânătoare le suplimentează pe cele permise pentru vânătoare. Legea nr. 298/2018 prevede posibilitatea de modificare a termenelor permise pentru vânătoare. Ministerul Mediului deține competența de a modifica termenele de vânătoare, stabilite prin lege. Este imperioasă abrogarea prevederii de la lit. g) subpct. 5) pct. 101 din Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 254/2021. O astfel de soluție ar putea exclude interpretarea extensivă defavorabilă a art. 233 din Codul Penal al Republicii Moldova.Item Neajunsurile ce caracterizează noțiunea de vânat, utilizată în art. 233 din codul penal al Republicii Moldova [Articol](2022) Boldescu, AnastasiaDefinițiile normative și cele doctrinare ale noțiunii de vânat (vânătoare) conțin enumerarea în calitate de specii mai apropiate (în raport cu genul mai îndepărtat de vânat (vânătoare)) a următoarelor modalități: depistare; căutare; târnire; urmărire; hăituire; rănire; dobândire (ucidere sau capturare); altă activitate care are ca scop dobândirea. Pornind de la această premisă, considerăm că primul aspect, ce trebuie luat în considerare la stabilirea înțelesului noțiunii de vânat (vânătoare) în sensul art. 233 CP RM, este să aflăm care dintre respectivele modalități se pot regăsi în această noțiune din legea penală. Infracțiunea, prevăzută la art. 233 din Codul penal al Republicii Moldova, este una materială. Din aceste considerente, nu toate modalitățile, enumerate în definiția noțiunii de vânătoare din art. 2 al Legii nr. 298/2018, sunt în măsură să exprime esența juridică a acțiunii prejudiciabile prevăzute la art. 233 din Codul penal al Republicii Moldova. Definiția dată nu a fost concepută pentru a reflecta faptul că această infracțiune se consideră consumată din momentul producerii urmărilor prejudiciabile. Nu mai poate fi tolerat titlul în vigoare „Vânatul ilegal” al art. 233 din Codul penal al Republicii Moldova. În scopul perfecționării art. 233 din Codul penal al Republicii Moldova, este necesară modificarea acestui titlu în „Braconajul cinegetic”.Item UNELE PRECIZĂRI PRIVIND OBIECTUL MATERIAL AL VÂNATULUI ILEGAL(CEP USM, 2022-11-10) Boldescu, AnastasiaItem CARACTERISTICILE SOCIALE ALE OBIECTULUI MATERIAL AL INFRACȚIUNILOR PREVĂZUTE LA art.233 DIN CODUL PENAL(CEP USM, 2022) Boldescu, AnastasiaNu este exclus ca aceleași obiecte materiale să se afle în orbita diferitelor relații sociale care sunt apărate de diferite norme penale. De aceea, în fiecare caz este necesar să se clarifice anumite caracteristici sociale ale obiectului material. Doar așa poate fi stabilită norma penală aplicabilă. Pentru a se stabili căror componente ale mediului înconjurător li se aplică art.233 din Codul penal al Republicii Moldova, în cadrul prezentului studiu sunt identificate caracteristicile sociale ale obiectului material al infracțiunilor prevăzute de acest articol. Se ajunge la concluzia că obiectul în cauză îl reprezintă animalele sălbatice care viețuiesc în condiții de libertate sau de semilibertate ce le asigură legătura cu mediul natural și care, în momentul săvârșirii infracțiuni, nu se află pe terenul fondului apelor (în sensul art.1 al Legii nr.272/2011) ori în spațiul aerian sau în subsolul aferente acestui teren.Item NECESITATEA UNEI PROTECȚII PENALE MAI EFICIENTE ÎMPOTRIVA VÂNATULUI ILEGAL AL ANIMALELOR SĂLBATICE DIN SPECIILE CARE SUNT PE CALE DE DISPARIȚIE(CEP USM, 2022) Spînu (Dumneanu), Ludmila; Boldescu, AnastasiaÎn art.233 din Codul penal al Republicii Moldova nu este luat în calcul pericolul social sporit al faptei de vânat ilegal, săvârșite asupra animalelor sălbatice, specificate în Cartea Roşie a Republicii Moldova sau în Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES). În vederea perfecționării legislației, sunt propuse anumite amendamente. Între altele, se propune incriminarea faptelor de: vânat ilegal al animalelor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova sau în anexele la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES); vânzare, schimb, oferire spre schimb sau vânzare, deținere, transportare ori expediere a animalelor vii sau moarte incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova sau în anexele la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES), a părţilor sau derivatelor acestor animale, cunoscând că aceste animale au fost dobândite prin vânat ilegal.Item OBIECTUL JURIDIC GENERIC AL INFRACȚIUNII DE VÂNAT ILEGAL(CEP USM, 2022) Boldescu, AnastasiaÎn alin.(1) art.2 din Codul penal al Republicii Moldova, printre valorile sociale, care compun ordinea de drept, este specificat mediul înconjurător. Totuși, art.233 din Codul penal al Republicii Moldova este amplasat într-un capitol a cărui denumire este nu „Infracțiuni împotriva mediului înconjurător”, ci „Infracțiuni ecologice”. În aceste condiții, nu este clar care valori și relații sociale formează obiectul juridic generic al infracțiunii prevăzute la art.233 din Codul penal al Republicii Moldova. Se demonstrează că nu ecologia reprezintă valoarea socială fundamentală apărată împotriva infracțiunilor prevăzute în Capitolul IX din partea specială a Codului penal al Republicii Moldova. Nici securitatea ecologică nu poate să constituie o astfel de valoare. De asemenea, resursele naturale nu pot să formeze valoarea socială fundamentală apărată împotriva infracțiunilor prevăzute în Capitolul IX din partea specială a Codului penal al Republicii Moldova. Nici patrimoniul sau economia națională nu ar trebui considerate valori sociale fundamentale apărate împotriva infracțiunii de vânat ilegal. În fine, nici protecția mediului înconjurător nu poate constitui valoarea socială fundamentală apărată împotriva infracțiunilor prevăzute în Capitolul IX din partea specială a Codului penal al Republicii Moldova. Infracțiunile în cauză aduc atingere relațiilor sociale cu privire la mediul înconjurător. Mediul înconjurător trebuie privit ca un habitat constituit din mediul natural și mediul antropic, în care omul conviețuiește împreună cu animalele și plantele.Item ANALIZA MATERIALELOR ȘTIINȚIFICE PRIVIND RĂSPUNDEREA PENALĂ PENTRU VÂNATUL ILEGAL PUBLICATE PESTE HOTARE(CEP USM, 2021) Boldescu, AnastasiaLucrările analizate în cadrul investigației de față reprezintă baza teoretică a analizei juridico-penale a infracțiunii de vânat ilegal, prevăzute la art.233 din Codul penal al Republicii Moldova. În acest scop, au fost examinate unele materiale științifice privind răspunderea penală pentru vânatul ilegal, publicate peste hotare. Autorii acestor materiale sunt: S.Brînza, V.Moraru, V.Stati (Republica Moldova); V.Nicolcescu, R.Ionescu (România); L.A. Zueva, R.A. Zabavko (Federația Rusă); S.A. Golub, I.O. Har, O.A. Ușițki (Ucraina); V.Homici, A.Soltanovici, V.V. Misiurin (Republica Belarus); V.A. Novikov, D.S. Ighilmanova (Republica Kazahstan). Semnificația științifică a examinării acestor materiale constă în valorificarea unor idei ce decurg din analiza de drept comparat a infracțiunilor prevăzute la art.233 din Codul penal al Republicii Moldova, la art.42 din Legea României nr.407/2006, la art.258 din Codul penal al Federației Ruse, la art.248 din Codul penal al Ucrainei, la art.282 din Codul penal al Republicii Belarus și la art.337 din Codul penal al Republicii Kazahstan. Analiza efectuată demonstrează actualitatea examinării infracțiunii prevăzute la art.233 din Codul penal al Republicii Moldova. Totodată, se ajunge la concluzia că, în procesul de remaniere a acestui articol și a reglementărilor extrapenale conexe, legiuitorul moldovean nu întotdeauna a luat în considerare argumentele expuse în doctrina penală.