Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
3 results
Search Results
Item Statusul constituțional al cetățeanului în procesul electoral contemporan(2017) Arseni, Alexandru; Rusandu, IonDrepturile și libertăţile omului, libera dezvoltare a personalităţii umane reprezintă valori supreme și sunt garantate de Constituţia Republicii Moldova (art.1, alin.(1). Printre drepturile fundamentale constituţionale un rol decisiv оl joacă dreptul de vot, dreptul de a alege, ca pвrghie democratică de exercitare directă a suveranităţii naţionale. Tocmai din aceste motive organizarea și desfășurarea alegerilor constituie piatra de temelie a cristalizării statului de drept și democratic оn baza principiilor separaţiei puterilor оn stat, legalităţii și legitimităţii puterii.Item Angajarea răspunderii guvernului – metodă de „intervenţie” în funcţia legislativă a statului(2016) Arseni, AlexandruConstituţia Republicii Moldova prin art.6 statuează separaţia şi colaborarea celor trei puteri de stat: legislativă, executivă şi judecătorească. Una din formele de colaborare dintre puterea legislativă şi cea executivă este angajarea răspunderii Guvernului – instituţie juridică a dreptului constituţional. Stricta şi necondiţionata respectare a procedurii, limitelor şi sfera încadrării relaţiilor sociale, în mod special, a celor ce ţin de domeniul legii, în obiectul angajării răspunderii Guvernului, precum şi respectarea de către organele etatice, antrenate în acest proces, a competenţelor ce le revin sunt condiţii obligatorii în realizarea principiilor separaţiei şi a legitimităţii puterilor de stat, condiţie imanentă a statului de drept şi democratic contemporan.Item Consiliul superior al magistraturii veritabil garant al interdependenţei puterii judecătoreşti: reglementări legale şi abordări doctrinare(2014) Arseni, Alexandru; Roșca, ConstantinIncontestabil, statul de drept şi democratic se formează şi se consolidează în baza mai multor principii, printre care și principiul separaţiei puterilor în stat. Sprijinindu-se pe echilibrul şi colaborarea puterii legislative, puterii executive şi puterii judecătoreşti, cea din urmă contribuie totuși la controlul, în mare parte, al funcţionării primelor două datorită posibilității aplicării contenciosului administrativ. Nu ne vom referi aici la controlul constituţionalităţii legilor, exercitat de către Curtea Constituţională. În aceste împrejurări, se ține cont de specificul activităţii judecătoreşti chemată să înfăptuiască actul de justiţie.