Institutul de Zoologie
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13411
Browse
51 results
Search Results
Item Diversitatea speciilor de lilieci din siturile subterane de la Căprești și Bîrnova [Articol](CEP USM, 2025) Caldari, Vladislav; Nistreanu, Victoria; Larion, Alina; Dibolscaia, NataliaCercetarea a fost efectuată în anul 2024 în zona de nord a țării în minele de calcar din apropierea satelor Căprești și Bîrnova în lunile august și septembrie. Minele studiate sunt de dimensiuni mici, aproximativ 50-60 m adâncime cu mai multe coridoare laterale și au fost studiate pentru prima dată. În total pe ambele perioade de studiu au fost înregistrate 6 specii de lilieci cara aparțin la 2 familii: Rhinolophuis hipposideros, Myotis dasycneme, M. daubentonii, M. mystacinus, Plecotus auritus, P. austriacus. Numărul maxim de indivizi a fost observat în perioada de hibernare. Speciile dominante au fost Myotis daubentonii și Plecotus auritus. Toate speciile identificate sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova și sunt protejate la nivel internațional. Aceste noi locuri de adăpost sunt importante pentru lilieci în perioada de hibernare și ca adăpost temporar de vară, monitorizarea siturilor va continua.Item Coleopterele (Coleoptera: Chrysomelidae, Curculionidae) din rezervația biosferei Prutul de Jos [Articol](CEP USM, 2025) Calestru, LiviaLucrarea include date noi privind diversitatea speciilor de insecte (Coleoptera: Chrysomelidae, Curculionidae) din Rezervația Biosferei Prutul de Jos. Speciile de crisomelidele și curculionide au fost colectate în perioada 1967 – 2024. Pentru Rezervației Biosferei Prutul de Jos au fost identificate 69 de specii: 20 de specii de crisomelide ce aparţin la 12 genuri și 49 de specii de curculionide ce aparţin la 27 de genuri. Insectele au fost colectate în localitățile Manta (23 de specii), Brînza (3), Văleni (10), Slobozia Mare (6), Cîșlița-Prut (8) și Giurgiulești (34). Cercetările demonstrează că Rezervația Biosferei Prutul de Jos este o zonă de mare importanță pentru conservarea diversității biologice, iar cercetările trebuie să continue.Item Specii de helminți identificate la șoarecele de casă [Articol](CEP USM, 2025) Chihai, Oleg; Rusu, Ștefan; Zamornea, Maria; Larion, Alina; Tălămbuță, NinaStructura taxonomică a speciilor de helminți identificate la șoarecele de casă, este încadrată în 3 clase, 10 familii, 10 genuri şi 11 specii, inclusiv, 5 specii din clasa Cestoda (Mesocestoides lineatus larvae – 17,0%, Skrjabinotaenia lobata – 4,2%, Hydatigera taeniaeformis larvae – 16,0%, Paranoplocephala omphaloides – 4,2%, Rodentolepis straminea – 5,0%) cu o pondere de 45,5%, 4 specii din clasa Secernentea (Syphacia obvelata – 33,3%, Syphacia stroma – 8,3%, Mastophorus muris – 33,3%, Strongyloides ratti – 4,2%) cu o cotă de 45,5%, iar 2 specii sunt din clasa Adenophorea (Trichocephalus muris – 8,3%, Capillaria hepatica – 16,7%) constituind 18,1% din totalul de specii identificate. Evaluând structura endoparazitismului constatăm o diversitate taxonomică bogată și un nivel de infestare sporit, iar Indicele invazional total constituind 71,9% (gazde infestate). Datele obținute relevă potențialitatea riscului de poluare parazitară a zonei de interferență dintre ecosistemele naturale și antropizate, prin transmiterea formelor invazive de la animalele sălbatice la cele domestice, precum și la om.Item Infestarea cu specii de ectoparaziți comuni și specifici la palmipedele domestice din familia anatidae (rațe, gâște) din Republica Moldova [Articol](CEP USM, 2025) Zamornea, Maria; Erhan, Dumitru; Rusu, Ștefan; Chihai, OlegRezultatele cercetărilor parazitologice obținute la palmipedele domestice din familia Anatidae (rațe, gâște) efectuate pe perioada anului 2024 au demonstrat, că ele sunt infestate cu 11 specii de agenți parazitari care aparțin la 2 clase (Insecta, Arachnida), 5 familii (Trinotonidae, Philopteridae, Menoponidae, Dermanyssidae, Argasidae) și 7 genuri (Anatoecus, Anaticola, Trinoton, Menopon, Lipeurus, Dermanyssus, Argas). Totodată, s-a stabilit, că unele din speciile înregistrate la palmipedele domestice (rațe, gâște) sunt comune şi la galinacee domestice și sălbatice (găini, fazani, prepelițe, porumbei), precum și la palmipedele sălbatice acvatice. Specia Trinoton anserinum parazitează la multe specii de păsări sălbatice de apă, inclusiv lebede și gâște, și servește ca gazdă intermediară în ciclul de viață al nematodei Sarconema eurycerca, care provoacă o infecție cardiacă și ulterior moartea lor. Specia Argas persicus stabilita la gâște este periculoasă și transmite numeroși agenți patogeni (Borrelia anserina) la animale, inclusiv la oameni.Item Infestații cu specii de malofagi la rațe (Anas platyrhynchos domesticus L.) din zona de centru a Republicii Moldova [Articol](CEP USM, 2025) Zamornea, Maria; Erhan, Dumitru; Rusu, Ștefan; Gliga, OleseaInvestigațiile cu privire la stabilirea diversității agenților parazitari la rațe (Anas platyrhynchos domesticus L.) au fost efectuate pe parcursul anului 2024. Au fost recoltate 57 de eșantioane biologice din diverse gospodării particulare din zona de Centru a Republicii Moldova. Au fost identificate șase specii de malofagi, care aparțin la clasa Insecta, 3 familii (Trinotonidae, Philopteridae, Menoponidae) și 4 genuri (Anatoecus, Anaticola, Trinoton, Menopon). S-a stabilit extensivitatea (EI) și intensivitatea infestării (II) cu următoarele specii de malofagi: Anatoecus icterodes EI – 7,0%, II – 2 – 4 ex., Anatoecus dentatus EI – 13%, II – 7 ex., Anaticola crassicornis EI – 14,0%, II – 10 – 57ex., Anaticola anseris EI – 2,0%, I I– 1,0 – 2,0 ex., Trinoton querquedulae EI – 5,0%, II – 2 – 4 ex. și cu specia Menopon obscurum EI – 4,0%, II – 2 – 9 ex. S-a stabilit, că speciile de malofagi înregistrate la palmipedele domestice (rațe) din familia Anatidae sunt comune la unele specii de păsări sălbatice de apă.Item Infestarea gâştelor (anser anser domesticus L.) din Republica Moldova cu ectoparaziţi(CEP USM, 2024) Zamornea, Maria; Erhan, Dumitru; Rusu, Ștefan; Gliga, OleseaDe la gâște (Anser anser domesticus L.) din Republica Moldova s-au recoltat 249 de eșantioane biologice. S-a stabilit infestarea lor cu 8 specii de malofagi (Trinoton querquedulae (Linnaeus, 1758), Trinoton anserinum (Fabricius, 1805), Anatoecus adustus (Nitzsch in Giebel, 1874), Anatoecus icterodes (Nitzsch, 1818), Anaticola crassicornis (Scopoli, 1763), Anaticola anseris (Linnaeus, 1758), Menopon obscurum (Piaget, 1880), Lipeurus caponis (Linneus, 1758), o specie de acarieni gamazizi (Dermanyssus gallinae (De Geer, 1778) și o specie de căpușe argazide (Argas persicus (Oken,1818). Din speciile stabilite la gâște, o specie de malofagi (Lipeurus caponis) este comună pentru galinaceele domestice și sălbatice, 2 specii de acarieni: Argas percicus - parazitează pe galinaceele sălbatice și domestice, iar specia Dermanyssus gallinae - este comună la mai multe specii de păsări domestice, sălbatice și mamifere, inclusiv şi la om.Item Utilizarea producției primare algale de către consumatorii din verigile trofice superioare(CEP USM, 2024) Roșcov, Elena; Toderaș, Ion; Ungureanu, Laurenția; Tumanova, DariaStudiul prezintă rezultatele investigațiilor privind utilizarea speciilor de microalge Chlorella vulgaris Beijerinck 1890 și Oscillatoria amphibia C.Agardh ex Gomont 1892, ca sursă de hrană pentru populația de Paramecium caudatum Ehrenberg, 1834. Rezultatele demonstrează cum diferite concentrații ale culturilor de alge influențează parametrii reproducției celulare la Paramecium caudatum. Concentrațiile scăzute de Chlorella vulgaris stimulează creșterea, în timp ce concentrațiile mari de Oscillatoria amphibia au un efect negativ asupra populației de paramecii. Chlorella vulgaris poate fi eficientă în doze mici pentru a stimula creșterea și productivitatea pe termen scurt, în timp ce Oscillatoria amphibia, în concentrații ridicate poate afecta negativ reproducerea și diviziunea celulară. Importanța acestor constatări rezidă în înțelegerea utilizării algelor ca sursă de hrană pentru ciliate, având consecințe asupra stării ecologice a ecosistemelor acvatice și asupra sănătății populațiilor de protozoare.Item STAREA ACTUALĂ A NISTRULUI INFERIOR ȘI A AFLUENȚILOR SĂI DE DREAPTA PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA ÎN PRIMĂVARA ANULUI 2024(CEP USM, 2024) Jurminskaia, Olga; Şuberneţkii, IgorThe aim of the paper is to assess the ecological state of the Lower Dniester and its right tributaries - the Răut, Bâc and Botna rivers. During the spring 2024 expeditions to the Dniester River Basin within the Republic of Moldova, the Laboratory of Hydrobiology and Ecotoxicology of the Institute of Zoology collected samples for hydrochemical, microbiological and hydrobiological investigations. The results of determinations of hydrochemical parameters such as water temperature, hydrogen ion concentration, dissolved oxygen concentration and biochemical oxygen demand are used in the presented paper. Determination of the quality classes was carried out on the basis of the limit values of quality indicators regulated by the normative document of the RM in the field of water legislation.Item МОРФОФИЗИОЛОГИЧЕСКАЯ ХАРАКТЕРИСТИКА ГОНАД ПОЛОВОЗРЕЛЫХ САМОК БЫЧКА-ПЕЧСОЧНИКА NEOGOBIUS FLUVIATILIS (PALLAS, 1814) НИЖНЕГО ДНЕСТРА(CEP USM, 2024) Фулга, Нина; Булат, Дмитрий; Булат, ДенисThe results of studies of the reproductive system of sexually mature female monkey goby Neogobius fluviatilis (Pallas, 1814) of the lower Dniester during the spawning season are presented. Asynchrony in the development of germ cells was revealed, which ensures four-time spawning throughout the entire breeding season of fish, from April to July. The dependence of the development of oocytes of subsequent generations on the temperature regime of the reservoir was noted. The timing of the release of the next generation of eggs during the breeding season of the sand goby has been identified.Item CALITATEA PRODUSELOR PISCICOLE ÎN RELAȚIE CU METALELE DIN MEDIUL ACVATIC ȘI PROCESELE DE ACUMULARE(CEP USM, 2024) Zubcov, Natalia; Zubcov, Elena; Ene, Antoaneta; Bagrin, Nina; Ciornea, VictorCurrently, the polyfunctional role of microelements in the metabolic processes of ichthyofauna (respiration, hematopoiesis, digestion, multiplication, increase or decrease of growth intensity resistance) is unanimously recognized, being also an indicator of the quality of fish products. The experimental investigations allowed the elaboration and implementation of the use of microelements-metals to increase the viability of fish in early ontogenesis, to increase the nutritional base in ponds, confirmed and protected by patents and which has essentially improved the technology of artificial fish breeding and served as an essential support in the development of fish farming. By using ICP-OES techniques for metals quantification, and tested regarding the impact of some metals and metalloids on the development of fish, their potential for the accumulation of metals, the concentrations of which are limited for fish products. It is also worth mentioning the redistribution of metals between different organs of fish in dependence on the intensity of growth and reproduction processes and fish health state. The highest concentrations of metals are recorded in the skin, liver and gills of fish.